Moldova a ars aproape tot gazul din rezervă! Energocom: Analizăm ofertele pentru achiziția metanului mai ieftin

În lunile ianuarie-martie, SA Energocom a vândut către SA Moldovagaz circa 275 milioane de metri cubi de gaze naturale, la prețul mediu ponderat de 1095 dolari SUA/1000 de metri cubi (fără TVA). Prețul oferit a fost mai mic decât cel cu care Gazprom a livrat Moldovagaz, 1107 dolari SUA/ 1000 mc (fără TVA).

Gazele vândute de SA Energocom au provenit din stocurile strategice, procurate începând cu toamna anului 2022, la prețuri de bursă din acea perioadă. Am acționat la acea vreme, ca și toată Europa, prin achiziția de stocuri pentru a fi pregătiți de criză energetică, prețurile fiind comparabile sau mai mici decât în multe țări.

„Analizăm ofertele de pe piață, pentru a începe din nou să cumpărăm gaze, la prețuri care sunt mai avantajoase acum în comparație cu cele din perioada rece”, a spus directorul interimar al SA Energocom, Victor Bînzari.

La sfârșitul lunii ianuarie Republica Moldova avea în rezervă circa 300 milioane metri cubi de gaz or, datele puse cap la cap arată că în rezervă ar mai fi 25 de milioane de metri cubi de gaz. Cel 300 de milioane de metri cubi au fost achiziționate dintr-un credit de la BERD de 300 de milioane de euro.

În prezent prețul gazului la hubul gazier de la Amsterdam este sub 500 USD, iar tariful pentru consumatorii casnici este de 29,27 de lei metrul cub.

Autoritățile declară ca tariful pentru populație deocamdată nu poate fi redus în condițiile în care Moldovagaz are devieri financiare de circa 2 miliarde de lei care trebuie acoperite. Acestea s-au format din cauza neajustării la timp a tarifelor în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energocom. preturi #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.