Sperietoarea din coasta Moldovei! Separatiștii au 22 de tancuri, iar Chișinăul doar șase MIG-uri ruginite

27 Mart. 2023, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mart. 2023, 16:17 // Actual //  bani.md

Republica Moldova nu are tancuri, pe când transnistrenii dețin între 20 și 22 de vehicule moștenite de la Uniunea Sovietică. Conform ministrului Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, este vorba despre vehicule T-64 modernizate, blindate de acest gen fiind folosite de ruși și în Ucraina.

Declarațiile au fost făcute de oficialul de la Chișinău în cadrul unui interviu acordat pentru Euronews România, citat de REALITATEA. Conform lui, în stânga Nistrului activează, în termen și în bază de contract, circa 6000 de militari.

„Republica Moldova nu are tancuri, fiindcă la destrămarea URSS, s-a decis că armamentul greu să fie retras, dar a fost un plan de lungă durată. Pe teritoriul Transnistriei au rămas aceste tancuri destul de bune”, afirmă Nosatîi.

Referindu-se la contingentul Armatei Naționale, acesta a menționat că el este format din circa 6500 de militari în termen și la contract. Ministrul nu a precizat numărul rezerviștilor, menționând doar că sunt suficienți pentru asigurarea  larg în Ucraina. Un tanc modernizat T-64. Armata Națională are 6500 de militari, completare mixtă, în termen și pe contract, pentru a ne asigura apărarea.

Cât despre cele șase avioane de la Mărculești, Nosatîi a reiterat că ele nu sunt funcționale. MIG-urile au rămas tot acolo și deocamdată nu pot fi renovate, pentru a fi utilizate.

„Avioanele se află tot acolo. Pe parcursul anilor nu a fost posibilă menținerea lor în stare de funcțiune, iar aducerea în stare de a fi folosite conform destinației necesită resurse. Uzinele care ar putea face asta nu au prioritate acum. Starea lor este precară pentru a fi folosite”, a punctat Nosatîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.