Moldova a luat fața Ucrainei și Marii Britanii la exportul de orz și a devenit furnizorul nr. 1 al UE

Republica Moldova a început în forță noul sezon agricol, iar exporturile de orz din lunile iulie–august 2026 au depășit inclusiv nivelul din 2021, considerat până acum un an-etalon pentru recoltă. Economistul Iurie Rija susține că, după performanța înregistrată la grâu, datele privind orzul reprezintă un al doilea semnal că sezonul 2026/2027 ar putea fi unul excepțional pentru cerealele moldovenești.

În primele două luni ale sezonului, Republica Moldova a exportat 96 mii de tone de orz, cu 24% mai mult decât în perioada similară din 2025, când livrările au constituit 77,4 mii de tone. Volumul este ușor peste cel din iulie–august 2021, când fuseseră exportate 95,6 mii de tone.

Performanța se vede și pe piața europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie–august 2026 Republica Moldova a devenit furnizorul numărul unu de orz pentru Uniunea Europeană, cu 33,3 mii de tone deja vămuite pe teritoriul comunitar, devansând Marea Britanie, Serbia și Ucraina. Poziția este chiar mai bună decât cea înregistrată la grâu, unde Moldova ocupă locul al doilea.

Valoarea exporturilor de orz a ajuns la aproximativ 354,4 milioane de lei, în creștere cu peste 32% față de cele 267,6 milioane de lei încasate în aceeași perioadă a sezonului precedent. Suma rămâne însă puțin sub recordul din 2021, de 357,5 milioane de lei, deși volumul exportat în acest an este mai mare.

Prețul mediu de export a fost de 3,69 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel din ultimele patru sezoane. Spre comparație, în 2023 acesta era de 3 lei/kg, în 2024 de 3,06 lei/kg, iar în 2025 de 3,46 lei/kg. Rija avertizează însă că majorarea prețului nu s-a transformat într-o marjă mai bună pentru exportatori, fiind practic absorbită de creșterea costurilor de transport rutier și a frahtului.

Evoluția celor două luni arată însă o diferență puternică. În iulie au fost exportate 72,53 mii de tone de orz, în timp ce în august volumul s-a redus de peste trei ori, până la 23,5 mii de tone. Economistul pune această scădere pe seama blocajelor logistice. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,61 lei/kg în iulie la 3,93 lei/kg în august.

Piața exportatorilor este extrem de concentrată. Patru companii au asigurat împreună circa 95% din livrări. „RUSAGRO-PRIM” a exportat 34.666 de tone, echivalentul a 36% din total, „OROM-IMEXPO” – 25.606 tone sau 27%, „AGRO-NOVA PRIM” – 18.081 tone sau 19%, iar „CARVIDON-TRADE” – 12.598 tone, respectiv 13%.

Și geografia exporturilor este concentrată. Aproape întregul volum a ajuns în doar șase state. Cipru a fost principala destinație, cu 26.325 de tone, urmat de Grecia cu 22.298 de tone, Israel cu 19.795 de tone și Liban cu 13.854 de tone. Italia a cumpărat 10.845 de tone, iar România – 2.937 de tone. Cel mai bun preț mediu dintre piețele mari a fost obținut în Grecia – 3,96 lei/kg.

Analiza mai arată că blocajele logistice au lovit puternic transportul feroviar. După un debut accelerat al sezonului în iulie, transporturile pe calea ferată s-au prăbușit în august. Rija explică situația prin blocarea timp de aproximativ o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni, în condițiile în care armatorii ar fi refuzat să deservească navele din cauza riscului militar din zonă.

Complexul Giurgiulești rămâne principala poartă pentru exporturile de orz. Doar prin componenta principală a hubului au trecut 55.755 de tone, sau 58% din total, iar dacă sunt incluse toate modalitățile de transport din zonă, ponderea Giurgiulești ajunge la aproape 69%. Etulia a asigurat alte 25.306 tone, aproximativ 26% din exporturi.

Cea mai abruptă scădere s-a produs chiar pe rutele legate de transportul feroviar. Prin Etulia, exporturile au coborât de la 24.841 de tone în iulie la numai 465 de tone în august, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 98%. Prin punctul feroviar Giurgiulești, exporturile au scăzut de la 361 de tone în iulie la zero în august.

#orz #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.