Moldova, afectată de furtuna crizei economice! Cine s-a înghesuit să dea bani țării

Republica Moldova, afectată de criza economică din anul 2022, generată de războiul din Ucraina și scumpirea resurselor energetice a căutat atragă bani din exterior pentru a face față recesiunii.

Astfel, în anul 2022, Republica Moldova a reușit să mobilizeze surse externe pentru sprijin bugetar direct de la partenerii de dezvoltare în valoare echivalentă a 13,72 miliarde lei (cca. 671 mil. euro), cu 8,64 miliarde lei (cca. 422,9 mil. euro) mai mult decât a fost planificat la începutul anului bugetar.

Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI – 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale – 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene – 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare – 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei – 40,0 mil. euro, Guvernului României – 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei – 20 mil. euro.

Pentru anul 2023 s-a reușit mobilizarea asistenței financiare externe pentru sprijin bugetar în valoare de 16,87 miliarde de lei (inclusiv 25,6% – resurse nerambursabile), dintre care cca. 160,5 mil. euro (circa 3,3 miliarde lei) sunt angajamente financiare anunțate în cadrul Conferinței de la Paris (21 noiembrie 2022).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră