Moldova deține 1% din producția globală a cablajelor auto, dar rămâne printre codași la infrastructura de comerț

În 2023, exporturile Moldovei în sectorul auto, compuse în principal din cablaje electrice, au atins valoarea de 632 de milioane de dolari, echivalând cu 16% din totalul exporturilor de bunuri ale țării, potrivit datelor Băncii Mondiale. Deși Moldova contribuie cu 1% la piața globală a cablajelor auto, având ca principali clienți producători europeni de renume, infrastructura de comerț rămâne un obstacol în atragerea investițiilor suplimentare.

Industria cablajelor auto din Moldova a crescut constant în ultimul deceniu, încurajată de salariile mai mici față de media UE și de o forță de muncă numeroasă. Acest sector, localizat în principal în zonele economice libere, a ajuns la un număr de aproximativ 21.000 de angajați în 2020, iar marile mărci europene folosesc cablaje produse în Moldova. În 2022, Moldova s-a situat pe locul 33 la nivel global și pe locul 23 în Uniunea Europeană în topul exportatorilor de cablaje, principalele destinații fiind România, Cehia, Germania și Polonia.

Cu toate acestea, Moldova întâmpină dificultăți în atragerea capitalului uman calificat, iar învechirea programelor educaționale îngreunează adaptarea la noile tehnologii auto. Inițiativele precum Colegiul de Inginerie din Strășeni, menite să pregătească tehnicieni, au capacități limitate și întâmpină dificultăți în a atrage suficienți studenți.

Moldova se clasează pe locul 133 din 139 în Indicele de performanță logistică (LPI) din 2023, o situație care poate descuraja investițiile din sectorul LVG. Lipsa accesului la porturi proprii și dependența de combustibili fosili complică în plus competitivitatea pe piața auto. Doar 7,1% din energia electrică a țării provine din surse regenerabile, ceea ce ar putea necesita investiții suplimentare în energie verde din partea investitorilor auto.

La nivel guvernamental, Invest Moldova are resurse limitate și lipsește o strategie sectorială bine definită, afectând astfel eforturile de a atrage investiții de anvergură. Conflictul din Ucraina continuă să reprezinte un factor de risc, reducând atractivitatea Moldovei pentru investitorii dornici să își asume angajamente pe termen lung în industria auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablajem moldova #automotive

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.