Criptoactivele în Moldova ies din zona gri: reguli noi, capital de până la 150 000 euro și amenzi de până la 15%

Autorizarea obligatorie a furnizorilor, capital minim de până la 150 000 de euro, amenzi de până la 15% din cifra de afaceri și reguli stricte pentru protecția investitorilor – sunt principalele schimbări prevăzute într-un proiect de lege privind piața criptoactivelor, supus consultărilor publice.

Documentul, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor, propune pentru prima dată un cadru legal complet pentru acest sector, în contextul în care, în prezent, activitățile legate de criptoactive sunt în mare parte interzise sau limitate.

Proiectul stabilește reguli clare pentru oferta publică și tranzacționarea criptoactivelor, dar și pentru activitatea furnizorilor de servicii. Aceștia vor putea activa doar în baza unei autorizații și vor trebui să respecte cerințe prudențiale, inclusiv capital minim între 50 000 și 150 000 de euro, în funcție de serviciile prestate.

Totodată, legea introduce obligații stricte privind protecția clienților: companiile vor fi obligate să păstreze activele utilizatorilor separat de cele proprii, să implementeze sisteme de control intern și să informeze corect investitorii despre riscuri.

Pentru prima dată, sunt definite clar tipurile de criptoactive: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte criptoactive. În cazul tokenurilor raportate la active, emitenții vor trebui să dețină rezerve suficiente pentru a acoperi obligațiile față de deținători și să asigure dreptul de răscumpărare, inclusiv menținerea unui nivel minim de capital de circa 350 000 de euro.

Un element central al proiectului este introducerea „cărții albe”, un document obligatoriu care trebuie publicat înainte de lansarea unui criptoactiv. Acesta va conține informații detaliate despre proiect, tehnologie, riscuri și drepturile investitorilor, fiind menit să crească transparența și să reducă riscurile de fraudă.

De asemenea, sunt stabilite reguli pentru ofertele publice, inclusiv praguri clare: ofertele care nu depășesc 1 milion de euro într-un interval de 12 luni sau cele adresate unui număr limitat de persoane pot beneficia de condiții simplificate.

Supravegherea pieței va fi asigurată de Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. CNPF va avea rolul principal de monitorizare, iar BNM va interveni în special în cazul tokenurilor de monedă electronică emise de instituții financiare.

Proiectul prevede și măsuri ferme pentru prevenirea abuzurilor de piață. Manipularea prețurilor și utilizarea informațiilor privilegiate vor fi interzise, iar entitățile vor trebui să implementeze mecanisme de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte.

Pentru încălcarea prevederilor sunt prevăzute sancțiuni severe – de la avertismente și retragerea autorizației până la amenzi de milioane de euro. În cazul companiilor, sancțiunile pot ajunge până la 15% din cifra de afaceri anuală, ceea ce reflectă nivelul ridicat de responsabilitate impus participanților la piață.

Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, care prevăd alinierea legislației la Regulamentul european MiCA până în decembrie 2026 și implementarea cadrului complet până în 2027.

Autoritățile susțin că noul cadru va permite dezvoltarea controlată a pieței criptoactivelor, va reduce riscurile de spălare a banilor și va crește încrederea investitorilor, transformând un sector până acum restricționat într-unul reglementat și funcțional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#piața criptovalutei #criptomonede #lege #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.