Moldova e în pericol! Apocalipsa meteo se apropie de scadență. Gazele cu efect de seră vor sufoca populația

Până în anul 2100 temperatura medie pe glob va crește 3-4 grade. Este vorba de încălzirea, care evident va afecta Republica Moldova și ecosistemele ei. Chiar dacă sunt stopate, în prezent, emisiile gazelor cu efect de seră au o durată de acțiune de 50-70 de ani, constată Vasile Scorpan, consultantul pe schimbările climatice.

Potrivit consultantului, e important să tindem spre o creșterea mai moderată a temperaturii globale, însă acest lucru nu se va întâmpla urmare a ceea ce se întâmplă în lume.

„Republica Moldova are Programul de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030, dar și strategia de adaptare a agriculturii unde sunt 50-60 de măsuri pentru fermieri”, susține Scorpan.

Ecologiștii susțin că țările mici și în dezvoltare cum ar fi Republica Moldova s-au pomenit de partea celor care suferă mai mult, deoarece sunt țări cu contribuție minimă la acest efect de seră. De exemplu, contribuția Republicii Moldova la suma totală de reducere a gazelor cu efect de seră este între 0,028-0,04%. Deci, este o contribuție minimă, infimă, însă, pe de altă parte, Republica Moldova este o țară care este expusă impactului stărilor climatice și, în pofida diferitelor circumstanțe, este una foarte vulnerabilă.

„Schimbările climatice se preconizează a avea turații mai mari, secetele agricole, secetele ecologice, ploile torențiale, valurile de căldură, spre regret, își vor mări amplitudinea, vor deveni mai frecvente și populația Republicii Moldova trebuie să conștientizeze chestiunea aceasta, să-și mărească reziliența climatică prin diferite acțiuni, acțiuni de colectare a apei, de management al apei și de introducerea practicilor de agricultură care vor fi reziliente la impactul schimbărilor climatice, adopția tehnologiilor care promovează autonomia energetic”, susține Ala Druță de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaze cu efect de seră Moldova #Clima #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.