Moldova este precum un bolnav aflat la terapie intensivă care este tratat cu algocalmin. Avans de 3,9% al economiei

Economia Moldovei este de așteptat să crească cu 3,9% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, majorându-și prognoza a cu 0,2 puncte procentuale.

Banca Mondială consideră că economia Moldovei va crește cu 6,8% în 2021, comparativ cu o prognoză de 3,8% făcută anterior, se arată în raportul privind perspectivele economice globale.

În 2023, produsul intern brut (PIB) al Moldovei este de așteptat să crească cu 4,4%.

Economia subregională a Europei de Est, care include Moldova, Belarus și Ucraina, este proiectată a fi cea mai slabă dintre subregiunile Europa și Asia Centrală (ECA), creșterea acesteia diminuându-se la 1,4% în 2022 de la 3,1% în 2021.

Perspectivele slabe, în special pentru investițiile private, reflectă tensiunile geopolitice din Ucraina și impactul sancțiunilor economice asupra economiei Belarusului, care se preconizează că se va contracta în 2022, a menționat Banca Mondială.

„Presupunând că tensiunile geopolitice nu vor escalada în continuare, îmbunătățirea cererii interne ar trebui să contribuie la creșterea producției în Europa de Est la 3,2% în 2023. Perspectivele de creștere pe termen mai lung sunt limitate de un impuls lent al reformelor, care a împiedicat concurența și dezvoltarea sectorului privat”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova a fost marcată de suprapunerea a două crize majore – pandemia COVID-19 și seceta – , cauzând pentru R. Moldova cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

#previziuni #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli