Moldova îmbătrânește! Cifrele arată realitatea sumbră din țară

Populația Republicii Moldova îmbătrânește cu un ritm alarmant, conform datelor recente care arată o creștere accelerată a vârstei medii în țară. În acest an, vârsta medie a populației a atins 41,5 ani, în creștere cu 0,6 ani față de anul precedent, când era de 40,5 ani, constată într-o analiză pe blogul său economistul Veceslav Ioniță.

De la declararea independenței, vârsta medie a populației a crescut cu peste 9 ani, reflectând tendința de îmbătrânire demografică din Moldova. Această îmbătrânire accelerată este determinată de trei factori majori: natalitatea extrem de mică, migrația tinerilor în afara țării și creșterea speranței de viață.

„Îmbătrânirea populației este o problemă majoră pentru Moldova, influențată de natalitatea scăzută și de valul mare de migrație”, a punctat Ioniță. „În ciuda acestor tendințe negative, speranța de viață în creștere este un factor pozitiv, reflectând îmbunătățirea condițiilor de trai și a serviciilor medicale în ultimele decenii.”

Moldova se confruntă în prezent cu cel mai mare val de emigrație din istoria sa, în timp ce natalitatea a atins un minim istoric. „De cel puțin 200 de ani, nu am mai avut atât de puțini copii născuți noi, chiar și atunci când populația era sub un milion de locuitori”, a subliniat un expert în demografie.

Trendul îngrijorător este accentuat de accelerarea procesului de îmbătrânire în ultimii doi ani. În timp ce în trecut vârsta medie a crescut cu 0,1-0,2 ani anual, în perioada recentă aceasta a crescut cu 0,3 ani, iar în ultimul an s-a înregistrat o creștere semnificativă de 0,6 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.