Moldova îmbătrânește! Cifrele arată realitatea sumbră din țară

Populația Republicii Moldova îmbătrânește cu un ritm alarmant, conform datelor recente care arată o creștere accelerată a vârstei medii în țară. În acest an, vârsta medie a populației a atins 41,5 ani, în creștere cu 0,6 ani față de anul precedent, când era de 40,5 ani, constată într-o analiză pe blogul său economistul Veceslav Ioniță.

De la declararea independenței, vârsta medie a populației a crescut cu peste 9 ani, reflectând tendința de îmbătrânire demografică din Moldova. Această îmbătrânire accelerată este determinată de trei factori majori: natalitatea extrem de mică, migrația tinerilor în afara țării și creșterea speranței de viață.

„Îmbătrânirea populației este o problemă majoră pentru Moldova, influențată de natalitatea scăzută și de valul mare de migrație”, a punctat Ioniță. „În ciuda acestor tendințe negative, speranța de viață în creștere este un factor pozitiv, reflectând îmbunătățirea condițiilor de trai și a serviciilor medicale în ultimele decenii.”

Moldova se confruntă în prezent cu cel mai mare val de emigrație din istoria sa, în timp ce natalitatea a atins un minim istoric. „De cel puțin 200 de ani, nu am mai avut atât de puțini copii născuți noi, chiar și atunci când populația era sub un milion de locuitori”, a subliniat un expert în demografie.

Trendul îngrijorător este accentuat de accelerarea procesului de îmbătrânire în ultimii doi ani. În timp ce în trecut vârsta medie a crescut cu 0,1-0,2 ani anual, în perioada recentă aceasta a crescut cu 0,3 ani, iar în ultimul an s-a înregistrat o creștere semnificativă de 0,6 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.