Moldova îmbătrânește! Cifrele arată realitatea sumbră din țară

Populația Republicii Moldova îmbătrânește cu un ritm alarmant, conform datelor recente care arată o creștere accelerată a vârstei medii în țară. În acest an, vârsta medie a populației a atins 41,5 ani, în creștere cu 0,6 ani față de anul precedent, când era de 40,5 ani, constată într-o analiză pe blogul său economistul Veceslav Ioniță.

De la declararea independenței, vârsta medie a populației a crescut cu peste 9 ani, reflectând tendința de îmbătrânire demografică din Moldova. Această îmbătrânire accelerată este determinată de trei factori majori: natalitatea extrem de mică, migrația tinerilor în afara țării și creșterea speranței de viață.

„Îmbătrânirea populației este o problemă majoră pentru Moldova, influențată de natalitatea scăzută și de valul mare de migrație”, a punctat Ioniță. „În ciuda acestor tendințe negative, speranța de viață în creștere este un factor pozitiv, reflectând îmbunătățirea condițiilor de trai și a serviciilor medicale în ultimele decenii.”

Moldova se confruntă în prezent cu cel mai mare val de emigrație din istoria sa, în timp ce natalitatea a atins un minim istoric. „De cel puțin 200 de ani, nu am mai avut atât de puțini copii născuți noi, chiar și atunci când populația era sub un milion de locuitori”, a subliniat un expert în demografie.

Trendul îngrijorător este accentuat de accelerarea procesului de îmbătrânire în ultimii doi ani. În timp ce în trecut vârsta medie a crescut cu 0,1-0,2 ani anual, în perioada recentă aceasta a crescut cu 0,3 ani, iar în ultimul an s-a înregistrat o creștere semnificativă de 0,6 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.