Moldova, în fața unei crize a producției de nuci? Seceta amenință recolta din 2024 și crește prețurile pe piața globală

Producția de nuci din Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, ajungând la 20.800 de tone, comparativ cu 18.100 de tone în anul precedent. Oferta totală a crescut, de asemenea, de la 18.100 de tone la 21.300 de tone. Cu toate acestea, stocul final a scăzut aproape la zero, indicând o cerere puternică și o utilizare intensă a resurselor disponibile, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

„Pentru sezonul 2024, se preconizează o scădere a producției din cauza temperaturilor ridicate și a secetei severe care au afectat culturile. Se estimează că recolta va fi cu 10-15% mai mică decât în 2023, multe dintre nuci fiind arse de soare. Recoltarea este programată să înceapă la sfârșitul lunii septembrie și să continue până la începutul lunii octombrie 2024, cu primele exporturi planificate pentru începutul lunii noiembrie” a punctat Rija.

În condițiile unei oferte mai reduse și a unui stoc final diminuat, se anticipează o creștere a prețurilor cu până la 5% față de recolta din 2023.

„Reducerile în oferta totală și stocurile finale scăzute din țări precum SUA, Chile, Ucraina și Moldova ar putea conduce la creșterea prețurilor pe piața globală a nucilor, mai ales dacă cererea rămâne constantă sau crește. În același timp, calitatea mai scăzută a produsului din anumite regiuni ar putea stabiliza prețurile sau chiar le-ar putea menține pe un trend ușor ascendent, mai ales dacă exporturile acestor regiuni cresc”, a mai spus Rija.

Sezonul 2024/2025 se prefigurează a fi decisiv pentru industria globală a nucilor. Fluctuațiile în producție și provocările climatice vor influența semnificativ condițiile de piață, iar actorii din industrie trebuie să fie pregătiți pentru un mediu comercial dinamic, adoptând strategii care să le permită să profite de aceste schimbări globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.