Moldova, în marș spre întuneric. Câtă energie electrică ia din Ucraina în timp real

După criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova, centrala de la Cuciurgan anunța, la începutul lunii octombrie, că reduce livrările de curent electric pentru malul drept al Nistrului. Or, acest lucru se vede și în datele Moldelectrica.

Astfel, datele arată că la ora 8:45 planul de consum era de 711 MW, iar consumul a fost de 829 MW. Fluxul de energie din Ucraina era de 137 MW.

Producția de curent arată că la CET-urile și Centrala de la Cuciurgan asigurau 664 MW, Centrala de la Costești – 24 MW, iar din surse regenerabile 2 MW.

Informațiile Moldelectrica relevă că în orele dimineții și seara fluxul de curent din Ucraina se ridică la cel mai înalt nivel pe fundalul consumului mai mare.

La începutul lunii octombrie, Gazprom anunța că a redus livrările de gaz cu 35% pentru Republica Moldova, iar centrala de la Cuciurgan a emis o notă informativă în care anunța că trece la cărbune și reduce și livrările de curent pentru partea dreapta Nistrului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susținea că deficitul de curent, care se atestă din partea Cuciurganului, este acoperit de Ucraina și că ulterior Republica Moldova urmează să restituie energia electrică consumată.

#deficit #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.