Moldova, în marș spre întuneric. Câtă energie electrică ia din Ucraina în timp real

După criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova, centrala de la Cuciurgan anunța, la începutul lunii octombrie, că reduce livrările de curent electric pentru malul drept al Nistrului. Or, acest lucru se vede și în datele Moldelectrica.

Astfel, datele arată că la ora 8:45 planul de consum era de 711 MW, iar consumul a fost de 829 MW. Fluxul de energie din Ucraina era de 137 MW.

Producția de curent arată că la CET-urile și Centrala de la Cuciurgan asigurau 664 MW, Centrala de la Costești – 24 MW, iar din surse regenerabile 2 MW.

Informațiile Moldelectrica relevă că în orele dimineții și seara fluxul de curent din Ucraina se ridică la cel mai înalt nivel pe fundalul consumului mai mare.

La începutul lunii octombrie, Gazprom anunța că a redus livrările de gaz cu 35% pentru Republica Moldova, iar centrala de la Cuciurgan a emis o notă informativă în care anunța că trece la cărbune și reduce și livrările de curent pentru partea dreapta Nistrului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susținea că deficitul de curent, care se atestă din partea Cuciurganului, este acoperit de Ucraina și că ulterior Republica Moldova urmează să restituie energia electrică consumată.

#deficit #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.