Moldova, în marș spre întuneric. Câtă energie electrică ia din Ucraina în timp real

După criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova, centrala de la Cuciurgan anunța, la începutul lunii octombrie, că reduce livrările de curent electric pentru malul drept al Nistrului. Or, acest lucru se vede și în datele Moldelectrica.

Astfel, datele arată că la ora 8:45 planul de consum era de 711 MW, iar consumul a fost de 829 MW. Fluxul de energie din Ucraina era de 137 MW.

Producția de curent arată că la CET-urile și Centrala de la Cuciurgan asigurau 664 MW, Centrala de la Costești – 24 MW, iar din surse regenerabile 2 MW.

Informațiile Moldelectrica relevă că în orele dimineții și seara fluxul de curent din Ucraina se ridică la cel mai înalt nivel pe fundalul consumului mai mare.

La începutul lunii octombrie, Gazprom anunța că a redus livrările de gaz cu 35% pentru Republica Moldova, iar centrala de la Cuciurgan a emis o notă informativă în care anunța că trece la cărbune și reduce și livrările de curent pentru partea dreapta Nistrului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susținea că deficitul de curent, care se atestă din partea Cuciurganului, este acoperit de Ucraina și că ulterior Republica Moldova urmează să restituie energia electrică consumată.

#deficit #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.