Comisia Europeană, presată să investigheze manipularea pieței gazelor de către marii furnizori

27 Oct. 2021, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2021, 10:04 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană, la presiunea statelor membre, a început să adune dovezi pentru a vedea dacă furnizorii de gaze naturale manipulează piața europeană. În același timp, miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, şi-au exprimat divergenţele lor profunde cu privire la răspunsurile necesare la creşterea explozivă a preţurilor la electricitate, dar şi referitor la ideea lansată de Franţa și Spania privind o reformă a pieţelor energetice, informează AFP.

„Trebuie să ne aşteptăm la dezbateri cu adevărat intense, în special cu privire la necesitatea unor soluţii pe termen lung pentru a contracara viitoarele şocuri energetice”, a declarat la sosire ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

În condiţiile în care preţul electricităţii pe piaţa angro a explodat ca urmare a creşterii cotaţiilor la energiile fosile, autorităţile de la Paris solicită o decuplare a pieţei de electricitate de piaţa gazelor naturale, în ideea de a împiedica o aliniere automată a preţului redus al energiei nucleare de cel al gazelor naturale, apreciind că această corelare este una depăşită în contextul pieţei unice europene.

În plus, dincolo de soluţiile pe termen scurt propuse de Bruxelles, printre care se numără reducerile de taxe şi subvenţii pentru gospodării, autorităţile de la Atena şi Madrid solicită o reformă de amploare a pieţelor energetice.

„Este un moment absolut extraordinar de reformare. Propunerile noastre sunt clare şi solide pentru a decupla preţurile surselor de energie, dar şi pentru a plafona preţul gazelor”, a declarat marţi Sara Aagesen Munoz, secretar de stat în Ministerul Energiei din Spania.

Nouă state din UE se opun reformării pieței europene de electricitate 

Nouă state membre ale blocului comunitar al UE s-au opus luni, într-o declaraţie comună, la ideea oricărei reforme a pieţei unice de electricitate, apreciind că actuala criză a energiei depinde de factori mondiali conjuncturali. Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Olanda apreciază că o piaţă unde există o concurenţă între furnizorii de electricitate „contribuie la inovaţie şi la securitatea aprovizionării”, facilitând în acelaşi timp tranziţia spre energiile decarbonizate.

Între timp, alte două state, Suedia şi Belgia, s-au asociat şi ele la această declaraţie, a anunţat marţi ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes, potrivit Agerpres.

„Pieţele de electricitate funcţionează foarte bine”, a insistat Claude Turmes, după ce la începutul lunii octombrie acelaşi oficial vorbea de „preţurile cu adevărat competitive din ultimele două decenii” şi aprecia că o intervenţie a statului „ar fi extrem de periculoasă, pentru că ar distruge orice încredere”.

Cu toate acestea, oficialul luxemburghez s-a declarat deschis la o întărire a interconexiunilor între reţelele europene în două regiuni relativ izolate: statele baltice, care sunt încă mult prea dependente de producţia de electricitate din Rusia, şi peninsula iberică.

În schimb, Claude Turmes a criticat propunerea Spaniei privind achiziţiile la comun de gaze naturale, apreciind că această idee ar necesita mai mulţi ani pentru a fi pusă în practică şi, în plus, ar ridica probleme legate de stocarea gazelor.

Potrivit sistemului actual, preţul angro la electricitate este stabilit de ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea totală pentru energie electrică. Deseori, în sistemul actual, centralele care funcţionează pe gaze naturale sunt cele care stabilesc preţul, ceea ce în opinia autorităţilor spaniole nu este corect, deoarece înseamnă că energia regenerabilă ieftină este vândută la acelaşi preţ precum energia electrică mai scumpă produsă pe bază de combustibili fosili.

Comisia Europeană a anunţat că va analiza dacă piaţa europeană de electricitate funcţionează în mod adecvat, dar a adăugat că nu există dovezi care să sugereze că un alt sistem ar proteja mai bine statele membre de creşterea costurilor la energie.

UE adună dovezi pentru a vedea dacă Gazprom manipulează piața 

Departamentul de concurență al Comisiei Europene a început să adune dovezi pentru a vedea dacă furnizorii de gaze naturale manipulează piața europeană în timp ce prețul gazelor a explodat, a declarat marți comisarul european pentru energie, Kadri Simson, notează Politico Europe.

„Departamentul de concurență al Comisiei a început să colecteze dovezi despre comportamentul de piață al principalilor furnizori de gaze, în vederea detectării oricărui comportament anticoncurențial pe piața energetică”, a spus Simson în deschiderea reuniunii miniștrilor Energiei din UE.

De asemenea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Bruxelles-ul a trimis deja interpelări către furnizorii de gaze „pentru a verifica dacă situația actuală de pe piețele angro de gaze din Europa poate fi atribuită comportamentului comercial al participanților pe piață”.

Subliniind îngrijorarea larg răspândită în spațiul comunitar cu privire la manipularea piețelor de gaz și energie electrică, precum și în ceea ce privește sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, Simson a precizat că a cerut autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei, precum și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei „să intensifice supravegherea pieței energiei și să se asigure că reglementările UE privind integritatea și transparența pieței angro de energie sunt aplicate în mod eficient”.

În septembrie, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia au susținut că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului. Europarlamentarii au precizat că Gazprom nu dă curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisfac total cererea din piață pentru a putea controla preţul.

Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a spus că o încălcare a regulilor de concurență poate fi constatată doar dacă există dovezi care să arate un acord sau o practică care restrânge concurența sau dovezi care să indice un comportament abuziv al unei companii cu poziție dominantă pe piață.

De altfel, Kadri Simson a adăugat că a purtat discuții cu oficiali ai guvernelor din SUA, Norvegia și Qatar în ceea ce privește criza gazelor și asigurarea unor volume suplimentare, fără să menționeze Rusia. Totodată, consilierul principal al SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, a declarat luni că numai Rusia ar putea ajuta UE să soluționeze problema stocurilor reduse de gaze.

17 Iun. 2026, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 16:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!