Moldova Innovation Awards: Oportunitate extinsă pentru companiile IT și Creative din Moldova

Moldova Innovation Awards (MIA) anunță cu bucurie extinderea perioadei de depunere a aplicațiilor până pe 3 iunie. Această măsură vine în urma numeroaselor solicitări primite din partea companiilor care încă nu sunt rezidente ale Moldova Innovation Technology Park, iar orice companie din Moldova care activează în sectorul IT sau creativ este încurajată să participe.

Moldova Innovation Awards este un eveniment-cheie pentru industriile IT și creative din Moldova, având ca scop recunoașterea, încurajarea și recompensarea celor mai inovatoare companii din aceste domenii. Prin intermediul MIA, se dorește evidențierea talentelor locale, stimularea inovației și promovarea unui spirit de excelență în rândul companiilor din Moldova.

Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investitori și parteneri internaționali, iar acest lucru se datorează în mare parte sectorului nostru tehnologic și creativ, care se află într-o continuă evoluție și expansiune.

Participarea la MIA aduce numeroase avantaje pentru companiile din Moldova:

Recunoaștere: Un premiu MIA nu reprezintă doar o validare a muncii depuse de companiile locale, ci și o recunoaștere a calității și inovației pe care acestea le aduc în domeniul tehnologic și creativ.

Vizibilitate: Companiile finaliste și câștigătoare vor beneficia de o vizibilitate sporită pe scena locală și internațională, ceea ce poate deschide noi oportunități și colaborări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Networking: MIA oferă o oportunitate unică pentru companii de a interacționa și conecta cu lideri și experți de top din industrie, atât la nivel național, cât și internațional.

Categoriile la care companiile pot participa includ „Best Product Innovation”, „Best Service Innovation”, „Impactful Initiative of the Year”, „Rising STARtup” și „Special Jury Prize”. Fiecare categorie este concepută pentru a evidenția și onora diferite tipuri de inovație și excelență în domeniul IT și creativ.

MIA este mândră să prezinte un juriu format din experți de renume din industrie, cum ar fi Angelos Angelou, Mateusz Majewski, Rick Rasmussen și Manisha Aryal, Kadri Tuisk, alături de figuri notabile din Moldova, precum Vasile Tofan, Ion Sturza, Victor Guzun și Vitalie Eșanu. Ei sunt cei care vor evalua și vor selecta cele mai strălucite idei și proiecte.

Primii 40 de aplicanți eligibili vor primi invitații exclusive la Gala Awards, care va avea loc pe 15 iunie. Această competiție vine pentru a accentua progresul Moldovei în domeniul tehnologiei și creativității. Cu industria autohtonă în plină dezvoltare, MIA își propune să arate lumii curajul și ingeniozitatea companiilor. Participând la MIA, acestea își pot etala talentul și pot evidenția modul în care inovația lor contribuie la progresul societății și al economiei naționale.

Mai multe detații despre Moldova Innovation Awards poți găsi AICI.

#Moldova Inovation Awards #industrii creative #IT #aplicații

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.