Moldova intră în dialog global: BNM, în centrul discuțiilor la Washington cu FMI și BM

O delegație oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă, în perioada 21–26 aprilie 2025, la Reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), organizate la Washington, SUA. Delegația include și alți oficiali de rang înalt din cadrul BNM, precum prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu, alături de ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

În cadrul reuniunilor, reprezentanții BNM vor avea o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali de nivel înalt din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și din alte instituții internaționale relevante pentru dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a subliniat importanța sprijinului constant oferit de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Asistența financiară și tehnică oferită de instituții precum FMI și Banca Mondială joacă un rol esențial în avansarea reformelor economice și în construirea unui cadru sustenabil de dezvoltare, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.”

Printre întâlnirile cheie de pe agenda guvernatoarei Dragu se numără cele cu Kenji Okamura, directorul general adjunct al FMI, Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, Jeroen Cliqc, directorul executiv pentru Moldova în cadrul FMI, și Alina Iancu, șefa misiunii FMI pentru Moldova. Discuțiile vor viza evoluțiile macroeconomice recente, implementarea programului cu FMI și reformele prioritare pentru integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și în comunitatea europeană.

De asemenea, șefa BNM va purta discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, inclusiv cu Eugene Rhuggenaath, director executiv pentru Moldova, și Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale constituie un forum major de dialog și cooperare internațională, oferind țărilor participante oportunitatea de a contribui la definirea agendei globale privind stabilitatea financiară, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea provocărilor economice emergente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reuniuune #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.