Moldova intră în dialog global: BNM, în centrul discuțiilor la Washington cu FMI și BM

O delegație oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă, în perioada 21–26 aprilie 2025, la Reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), organizate la Washington, SUA. Delegația include și alți oficiali de rang înalt din cadrul BNM, precum prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu, alături de ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

În cadrul reuniunilor, reprezentanții BNM vor avea o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali de nivel înalt din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și din alte instituții internaționale relevante pentru dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a subliniat importanța sprijinului constant oferit de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Asistența financiară și tehnică oferită de instituții precum FMI și Banca Mondială joacă un rol esențial în avansarea reformelor economice și în construirea unui cadru sustenabil de dezvoltare, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.”

Printre întâlnirile cheie de pe agenda guvernatoarei Dragu se numără cele cu Kenji Okamura, directorul general adjunct al FMI, Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, Jeroen Cliqc, directorul executiv pentru Moldova în cadrul FMI, și Alina Iancu, șefa misiunii FMI pentru Moldova. Discuțiile vor viza evoluțiile macroeconomice recente, implementarea programului cu FMI și reformele prioritare pentru integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și în comunitatea europeană.

De asemenea, șefa BNM va purta discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, inclusiv cu Eugene Rhuggenaath, director executiv pentru Moldova, și Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale constituie un forum major de dialog și cooperare internațională, oferind țărilor participante oportunitatea de a contribui la definirea agendei globale privind stabilitatea financiară, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea provocărilor economice emergente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reuniuune #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.