Moldova intră în dialog global: BNM, în centrul discuțiilor la Washington cu FMI și BM

O delegație oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă, în perioada 21–26 aprilie 2025, la Reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), organizate la Washington, SUA. Delegația include și alți oficiali de rang înalt din cadrul BNM, precum prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu, alături de ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

În cadrul reuniunilor, reprezentanții BNM vor avea o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali de nivel înalt din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și din alte instituții internaționale relevante pentru dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a subliniat importanța sprijinului constant oferit de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Asistența financiară și tehnică oferită de instituții precum FMI și Banca Mondială joacă un rol esențial în avansarea reformelor economice și în construirea unui cadru sustenabil de dezvoltare, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.”

Printre întâlnirile cheie de pe agenda guvernatoarei Dragu se numără cele cu Kenji Okamura, directorul general adjunct al FMI, Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, Jeroen Cliqc, directorul executiv pentru Moldova în cadrul FMI, și Alina Iancu, șefa misiunii FMI pentru Moldova. Discuțiile vor viza evoluțiile macroeconomice recente, implementarea programului cu FMI și reformele prioritare pentru integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și în comunitatea europeană.

De asemenea, șefa BNM va purta discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, inclusiv cu Eugene Rhuggenaath, director executiv pentru Moldova, și Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale constituie un forum major de dialog și cooperare internațională, oferind țărilor participante oportunitatea de a contribui la definirea agendei globale privind stabilitatea financiară, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea provocărilor economice emergente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reuniuune #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.