Moldova intră în dialog global: BNM, în centrul discuțiilor la Washington cu FMI și BM

O delegație oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă, în perioada 21–26 aprilie 2025, la Reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), organizate la Washington, SUA. Delegația include și alți oficiali de rang înalt din cadrul BNM, precum prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu, alături de ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

În cadrul reuniunilor, reprezentanții BNM vor avea o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali de nivel înalt din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și din alte instituții internaționale relevante pentru dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a subliniat importanța sprijinului constant oferit de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Asistența financiară și tehnică oferită de instituții precum FMI și Banca Mondială joacă un rol esențial în avansarea reformelor economice și în construirea unui cadru sustenabil de dezvoltare, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.”

Printre întâlnirile cheie de pe agenda guvernatoarei Dragu se numără cele cu Kenji Okamura, directorul general adjunct al FMI, Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, Jeroen Cliqc, directorul executiv pentru Moldova în cadrul FMI, și Alina Iancu, șefa misiunii FMI pentru Moldova. Discuțiile vor viza evoluțiile macroeconomice recente, implementarea programului cu FMI și reformele prioritare pentru integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și în comunitatea europeană.

De asemenea, șefa BNM va purta discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, inclusiv cu Eugene Rhuggenaath, director executiv pentru Moldova, și Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale constituie un forum major de dialog și cooperare internațională, oferind țărilor participante oportunitatea de a contribui la definirea agendei globale privind stabilitatea financiară, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea provocărilor economice emergente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reuniuune #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.