Moldova intră în dialog global: BNM, în centrul discuțiilor la Washington cu FMI și BM

O delegație oficială a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă, în perioada 21–26 aprilie 2025, la Reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și Fondului Monetar Internațional (FMI), organizate la Washington, SUA. Delegația include și alți oficiali de rang înalt din cadrul BNM, precum prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu, alături de ministrul Finanțelor, Victoria Belous.

În cadrul reuniunilor, reprezentanții BNM vor avea o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali de nivel înalt din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și din alte instituții internaționale relevante pentru dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a subliniat importanța sprijinului constant oferit de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova:
„Asistența financiară și tehnică oferită de instituții precum FMI și Banca Mondială joacă un rol esențial în avansarea reformelor economice și în construirea unui cadru sustenabil de dezvoltare, contribuind la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri.”

Printre întâlnirile cheie de pe agenda guvernatoarei Dragu se numără cele cu Kenji Okamura, directorul general adjunct al FMI, Alfred Kammer, directorul Departamentului european al FMI, Jeroen Cliqc, directorul executiv pentru Moldova în cadrul FMI, și Alina Iancu, șefa misiunii FMI pentru Moldova. Discuțiile vor viza evoluțiile macroeconomice recente, implementarea programului cu FMI și reformele prioritare pentru integrarea Republicii Moldova în zona SEPA și în comunitatea europeană.

De asemenea, șefa BNM va purta discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, inclusiv cu Eugene Rhuggenaath, director executiv pentru Moldova, și Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale constituie un forum major de dialog și cooperare internațională, oferind țărilor participante oportunitatea de a contribui la definirea agendei globale privind stabilitatea financiară, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea provocărilor economice emergente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reuniuune #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.