Moldova lovită de taxe usturătoare la exportul de ciment în Ucraina: Beneficiarul surpriză, oligarhul Kolomoisky

În 2019, autoritățile ucrainene au adoptat decizia de a aplica taxe antidumping de 94,46% asupra importurilor de ciment din Moldova, Rusia și Belarus. Această măsură a fost criticată dur, considerându-se că prejudiciază producătorii moldoveni și reduce veniturile bugetului public al Republicii Moldova.

„Introducerea acestor taxe a eliminat concurența străină și a permis celor patru mari grupuri industriale ucrainene să domine 95% din piața de ciment, lăsând doar o mică parte producătorilor turci, care ulterior au fost și ei excluși prin măsuri similare. Printre beneficiarii acestei situații se numără controversatul oligarh ucrainean Ihor Kolomoisky. Conform investigațiilor, compania Ivano-Frankivsk Cement, deținută oficial de o societate elvețiană cu Mykola Kruts ca beneficiar final, și filiala ucraineană a Heidelberg Cement, cumpărată de investitorul Igor Mazepa, au avut legături cu Kolomoisky. Momentul instituirii taxelor antidumping a coincis suspect cu achizițiile acestuia, constată o analiză a Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Presa internațională a relatat despre Kolomoisky, cetățean al Israelului și Ciprului, fiind acuzat de fraudă bancară în SUA și ulterior sancționat prin interzicerea accesului în această țară. În 2023, Kolomoisky a fost arestat în Ucraina pentru spălare de bani și fraudă, dar afacerile sale continuă să fie protejate.

Monopolizarea pieței de ciment în Ucraina nu afectează doar consumatorii, ci și bugetul public, prin majorarea costurilor programelor de investiții capitale. Aceasta subminează planurile de reconstrucție a Ucrainei după război.

„Autoritățile moldovenești sunt îndemnate să inițieze un proces oficial de soluționare a disputei conform procedurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu se recomandă măsuri de răspuns prin creșterea taxelor la importul de produse ucrainene, deoarece ar afecta consumatorii moldoveni. Totuși, eliminarea taxei antidumping impuse de Ucraina trebuie obținută”, susține Soloviova.

Exportul de ciment din Moldova în Ucraina a fost semnificativ în 2019, constituind între 64,4 mii tone (date Moldova) și 124,3 mii tone (date Ucraina), dar reprezentând doar 0,6%-1,2% din consumul național de ciment în Ucraina. Astfel, este puțin probabil ca importurile moldovenești să fi cauzat vreun prejudiciu semnificativ industriei ucrainene.

Economista Expert Grup recomandă Guvernului Republicii Moldova să demonstreze hotărârea de a-și apăra interesele comerciale și de a combate orice bariere nejustificate, consolidând astfel încrederea în integritatea și transparența sistemului său economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.