Moldova lovită de taxe usturătoare la exportul de ciment în Ucraina: Beneficiarul surpriză, oligarhul Kolomoisky

În 2019, autoritățile ucrainene au adoptat decizia de a aplica taxe antidumping de 94,46% asupra importurilor de ciment din Moldova, Rusia și Belarus. Această măsură a fost criticată dur, considerându-se că prejudiciază producătorii moldoveni și reduce veniturile bugetului public al Republicii Moldova.

„Introducerea acestor taxe a eliminat concurența străină și a permis celor patru mari grupuri industriale ucrainene să domine 95% din piața de ciment, lăsând doar o mică parte producătorilor turci, care ulterior au fost și ei excluși prin măsuri similare. Printre beneficiarii acestei situații se numără controversatul oligarh ucrainean Ihor Kolomoisky. Conform investigațiilor, compania Ivano-Frankivsk Cement, deținută oficial de o societate elvețiană cu Mykola Kruts ca beneficiar final, și filiala ucraineană a Heidelberg Cement, cumpărată de investitorul Igor Mazepa, au avut legături cu Kolomoisky. Momentul instituirii taxelor antidumping a coincis suspect cu achizițiile acestuia, constată o analiză a Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Presa internațională a relatat despre Kolomoisky, cetățean al Israelului și Ciprului, fiind acuzat de fraudă bancară în SUA și ulterior sancționat prin interzicerea accesului în această țară. În 2023, Kolomoisky a fost arestat în Ucraina pentru spălare de bani și fraudă, dar afacerile sale continuă să fie protejate.

Monopolizarea pieței de ciment în Ucraina nu afectează doar consumatorii, ci și bugetul public, prin majorarea costurilor programelor de investiții capitale. Aceasta subminează planurile de reconstrucție a Ucrainei după război.

„Autoritățile moldovenești sunt îndemnate să inițieze un proces oficial de soluționare a disputei conform procedurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu se recomandă măsuri de răspuns prin creșterea taxelor la importul de produse ucrainene, deoarece ar afecta consumatorii moldoveni. Totuși, eliminarea taxei antidumping impuse de Ucraina trebuie obținută”, susține Soloviova.

Exportul de ciment din Moldova în Ucraina a fost semnificativ în 2019, constituind între 64,4 mii tone (date Moldova) și 124,3 mii tone (date Ucraina), dar reprezentând doar 0,6%-1,2% din consumul național de ciment în Ucraina. Astfel, este puțin probabil ca importurile moldovenești să fi cauzat vreun prejudiciu semnificativ industriei ucrainene.

Economista Expert Grup recomandă Guvernului Republicii Moldova să demonstreze hotărârea de a-și apăra interesele comerciale și de a combate orice bariere nejustificate, consolidând astfel încrederea în integritatea și transparența sistemului său economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.