Moldova lovită de taxe usturătoare la exportul de ciment în Ucraina: Beneficiarul surpriză, oligarhul Kolomoisky

În 2019, autoritățile ucrainene au adoptat decizia de a aplica taxe antidumping de 94,46% asupra importurilor de ciment din Moldova, Rusia și Belarus. Această măsură a fost criticată dur, considerându-se că prejudiciază producătorii moldoveni și reduce veniturile bugetului public al Republicii Moldova.

„Introducerea acestor taxe a eliminat concurența străină și a permis celor patru mari grupuri industriale ucrainene să domine 95% din piața de ciment, lăsând doar o mică parte producătorilor turci, care ulterior au fost și ei excluși prin măsuri similare. Printre beneficiarii acestei situații se numără controversatul oligarh ucrainean Ihor Kolomoisky. Conform investigațiilor, compania Ivano-Frankivsk Cement, deținută oficial de o societate elvețiană cu Mykola Kruts ca beneficiar final, și filiala ucraineană a Heidelberg Cement, cumpărată de investitorul Igor Mazepa, au avut legături cu Kolomoisky. Momentul instituirii taxelor antidumping a coincis suspect cu achizițiile acestuia, constată o analiză a Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Presa internațională a relatat despre Kolomoisky, cetățean al Israelului și Ciprului, fiind acuzat de fraudă bancară în SUA și ulterior sancționat prin interzicerea accesului în această țară. În 2023, Kolomoisky a fost arestat în Ucraina pentru spălare de bani și fraudă, dar afacerile sale continuă să fie protejate.

Monopolizarea pieței de ciment în Ucraina nu afectează doar consumatorii, ci și bugetul public, prin majorarea costurilor programelor de investiții capitale. Aceasta subminează planurile de reconstrucție a Ucrainei după război.

„Autoritățile moldovenești sunt îndemnate să inițieze un proces oficial de soluționare a disputei conform procedurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu se recomandă măsuri de răspuns prin creșterea taxelor la importul de produse ucrainene, deoarece ar afecta consumatorii moldoveni. Totuși, eliminarea taxei antidumping impuse de Ucraina trebuie obținută”, susține Soloviova.

Exportul de ciment din Moldova în Ucraina a fost semnificativ în 2019, constituind între 64,4 mii tone (date Moldova) și 124,3 mii tone (date Ucraina), dar reprezentând doar 0,6%-1,2% din consumul național de ciment în Ucraina. Astfel, este puțin probabil ca importurile moldovenești să fi cauzat vreun prejudiciu semnificativ industriei ucrainene.

Economista Expert Grup recomandă Guvernului Republicii Moldova să demonstreze hotărârea de a-și apăra interesele comerciale și de a combate orice bariere nejustificate, consolidând astfel încrederea în integritatea și transparența sistemului său economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.