Moldova lovită de taxe usturătoare la exportul de ciment în Ucraina: Beneficiarul surpriză, oligarhul Kolomoisky

În 2019, autoritățile ucrainene au adoptat decizia de a aplica taxe antidumping de 94,46% asupra importurilor de ciment din Moldova, Rusia și Belarus. Această măsură a fost criticată dur, considerându-se că prejudiciază producătorii moldoveni și reduce veniturile bugetului public al Republicii Moldova.

„Introducerea acestor taxe a eliminat concurența străină și a permis celor patru mari grupuri industriale ucrainene să domine 95% din piața de ciment, lăsând doar o mică parte producătorilor turci, care ulterior au fost și ei excluși prin măsuri similare. Printre beneficiarii acestei situații se numără controversatul oligarh ucrainean Ihor Kolomoisky. Conform investigațiilor, compania Ivano-Frankivsk Cement, deținută oficial de o societate elvețiană cu Mykola Kruts ca beneficiar final, și filiala ucraineană a Heidelberg Cement, cumpărată de investitorul Igor Mazepa, au avut legături cu Kolomoisky. Momentul instituirii taxelor antidumping a coincis suspect cu achizițiile acestuia, constată o analiză a Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Presa internațională a relatat despre Kolomoisky, cetățean al Israelului și Ciprului, fiind acuzat de fraudă bancară în SUA și ulterior sancționat prin interzicerea accesului în această țară. În 2023, Kolomoisky a fost arestat în Ucraina pentru spălare de bani și fraudă, dar afacerile sale continuă să fie protejate.

Monopolizarea pieței de ciment în Ucraina nu afectează doar consumatorii, ci și bugetul public, prin majorarea costurilor programelor de investiții capitale. Aceasta subminează planurile de reconstrucție a Ucrainei după război.

„Autoritățile moldovenești sunt îndemnate să inițieze un proces oficial de soluționare a disputei conform procedurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu se recomandă măsuri de răspuns prin creșterea taxelor la importul de produse ucrainene, deoarece ar afecta consumatorii moldoveni. Totuși, eliminarea taxei antidumping impuse de Ucraina trebuie obținută”, susține Soloviova.

Exportul de ciment din Moldova în Ucraina a fost semnificativ în 2019, constituind între 64,4 mii tone (date Moldova) și 124,3 mii tone (date Ucraina), dar reprezentând doar 0,6%-1,2% din consumul național de ciment în Ucraina. Astfel, este puțin probabil ca importurile moldovenești să fi cauzat vreun prejudiciu semnificativ industriei ucrainene.

Economista Expert Grup recomandă Guvernului Republicii Moldova să demonstreze hotărârea de a-și apăra interesele comerciale și de a combate orice bariere nejustificate, consolidând astfel încrederea în integritatea și transparența sistemului său economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”