Moldova muncește fără acte. Un angajat din zece, la negru

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat în 2024 o ușoară contractare, atât în ceea ce privește numărul persoanelor active, cât și al celor ocupate, în timp ce rata șomajului a continuat să scadă, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, în scădere cu 4,3% față de anul precedent. Populația ocupată a fost de 853,9 mii persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. În același timp, rata șomajului a scăzut de la 4,6% la 4,0%. În structura forței de muncă, femeile au reprezentat 51,0%, o pondere ușor superioară celei a bărbaților, iar persoanele din mediul rural au depășit, de asemenea, proporția celor din urban (50,3% față de 49,7%).

Rata de participare la forța de muncă pentru populația de 15 ani și peste a fost de 44,5%, în scădere față de 45,1% în 2023. Această rată a fost mai ridicată în rândul bărbaților (47,7%) decât al femeilor (41,7%), și mai mare în urban (51,2%) decât în rural (39,3%). Pentru grupa de vârstă 20–64 ani, participarea a crescut la 59,1%, față de 58,4% în 2023, cu diferențe importante între sexe (60,9% bărbați și 57,5% femei) și între medii (66,0% urban și 53,5% rural).

La tineri, participarea la forța de muncă rămâne modestă: 32,1% la grupa de vârstă 15–29 ani și 41,9% la cei între 15–34 ani. Rata de participare a persoanelor cu dizabilități a fost de 18,4%, cu diferențe semnificative în funcție de sex și mediu – 25,0% în urban față de doar 15,0% în rural.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a fost de 42,7%, în scădere de la 43,1% în 2023. Și aici se observă o diferență clară între sexe (45,9% bărbați și 40,0% femei), dar și între urban (49,1%) și rural (37,8%). Pentru grupa 20–64 ani, rata de ocupare a crescut la 56,8%, cu valori mai ridicate la bărbați (58,6%) decât la femei (55,1%), și în urban (63,3%) față de rural (51,5%). La tineri (15–29 ani), rata de ocupare a fost de 29,8%, iar pentru persoanele în vârstă de muncă conform legislației, de 55,7%.

Ocupația persoanelor cu dizabilități rămâne extrem de scăzută, cu o rată generală de 17,5%, mai mare la bărbați (18,5%) decât la femei (16,2%) și semnificativ mai ridicată în urban (23,2%) comparativ cu ruralul (14,6%).

Distribuția populației ocupate pe ramuri economice arată o scădere a ponderii muncii în agricultură, de la 20,9% în 2023 la 18,1% în 2024. În industrie lucrează 13,4%, iar în construcții 7,5%. Serviciile au atras cea mai mare parte a forței de muncă – 61,0%, în creștere față de anul precedent. Pe regiuni, municipiul Chișinău concentrează 32,5% din totalul ocupării, urmat de nord (28,8%), centru (23,8%) și sud (14,8%).

În ceea ce privește forma de proprietate, 31,0% din persoanele ocupate lucrează în sectorul public, iar 69,0% în sectorul privat sau în alte forme. Salariații reprezintă 81,1% din totalul populației ocupate, fiind urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Dintre salariați, 88,7% au contracte pe durată nedeterminată.

Munca nedeclarată persistă, dar este în scădere. În rândul salariaților, 5,8% lucrează în baza unor înțelegeri verbale, fără contract individual, față de 7,1% în 2023. Fenomenul este mai des întâlnit la bărbați (7,6%) decât la femei (4,2%), și predomină în agricultură (56,3%), construcții (17,9%) și comerț (6,4%).

În sectorul informal activează 14,8% din totalul persoanelor ocupate, în scădere față de 16,2% în anul precedent. În agricultură, ocuparea informală este de 64,4%, iar în sectorul neagricol – 10,9%, cu un vârf de 63,3% în construcții. Din totalul persoanelor ocupate informal, aproape un sfert sunt salariați.

Salariul „în plic” continuă să existe: 6,0% dintre salariați au lucrat informal și au fost remunerați astfel. Cele mai mari ponderi sunt în agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).

Subocuparea afectează 23,4 mii de persoane, adică 2,7% din totalul celor ocupați, în scădere față de 3,3% în 2023. În același timp, 11,9% din populația ocupată își doresc să-și schimbe locul de muncă, principalele motive fiind veniturile nesatisfăcătoare.

Numărul șomerilor, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, este estimat la 35,2 mii persoane, în scădere față de 42,6 mii în anul precedent. Ponderea șomerilor este mai mare în rândul femeilor (52,8%) și în mediul urban (51,7%). Rata șomajului la nivel național este de 4,0%, mai scăzută la bărbați (3,8%) și în rural (3,8%), comparativ cu femeile și mediul urban (ambele 4,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #scadere #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina