Lupușor aruncă bomba: Economia Moldovei merge din inerție spre dezastru

01 Apr. 2025, 14:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Apr. 2025, 14:57 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a intrat oficial într-o „recesiune economică tehnică”, iar grupurile vulnerabile vor fi cele mai afectate, avertizează economistul Adrian Lupușor, director executiv al centrului analitic Expert-Grup, în cadrul podcastului „Pe Agendă” de la Europa Liberă.

După o descreștere a PIB-ului în a doua jumătate a anului 2024, economia moldovenească se află acum într-o stagnare accentuată, în special din cauza declinului din agricultură și industria prelucrătoare – două sectoare care au tras în jos economia în trimestrele III și IV ale anului trecut.

„Chiar dacă agricultura nu are o pondere mare în PIB, de fiecare dată când avem o secetă, economia fie stagnează, fie intră în recesiune. Asta s-a întâmplat și în 2024”, a explicat Lupușor.

Directorul Expert-Grup atrage atenția că problemele nu sunt doar conjuncturale, ci reflectă o tendință structurală periculoasă. „De aproape un deceniu, economia Moldovei încetinește constant. Suntem ca o mașină care și-a epuizat combustibilul și merge din inerție”, afirmă el.

Această dinamică fragilă lasă societatea expusă, în special cele mai vulnerabile categorii, care nu dispun de rezerve sau capacități de adaptare pentru a face față șocurilor economice. De aici și apelul economistului către guvernare: „Recesiunea e un semnal de alarmă. Este timpul să schimbăm abordarea economiei.”

Pentru a evita stagnarea cronică, Lupușor propune tranziția spre un model economic bazat pe valoare adăugată sporită, inovare și eficiență. Statul trebuie să joace un rol esențial, prin politici de sprijin care să încurajeze investițiile în domenii competitive.

„Avem nevoie de un stat care nu doar gestionează sărăcia, ci investește în dezvoltare. Politicienii trebuie să-și schimbe și retorica – nu e suficient să promiți locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite, cu valoare adăugată”, a spus el.

Noua ministră a Economiei, Doina Nistor, pare să preia această viziune, declarând recent că vrea o economie „bazată nu doar pe costuri reduse, ci pe tehnologie și inovație”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.