Moldova, piesă importantă în securitatea energetică a Europei. Face parte din Coridorului Vertical

20 Ian. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Un pas important în vederea activării unui coridor bidirecţional al fluxurilor de gaze naturale din Grecia în Ucraina şi vice-versa a fost făcut, vineri, de către operatorii de infrastructură de gaze naturale participanţi la iniţiativa Coridorului Vertical, prin semnarea Memorandumului de Înţelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) şi Slovacia (Eustream), potrivit unui comunicat de presă.

Memorandumul de Înţelegere care stabileşte un flux bidirecţional de gaze din Grecia către Ucraina a fost semnat în marja reuniunii ministeriale a Grupului la nivel înalt CESEC. Din partea SNTGN Transgaz SA, Memorandumul a fost semnat de către directorul general, Ion Sterian, iar pentru celelalte companii au semnat directorii generali respectivi.

Potrivit Transgaz, documentul validează cooperarea intensă dezvoltată de operatorii de sisteme de transport gaze şi GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) şi Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la Bucureşti de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.

„Acest coridor va aduce prestigiu României şi securitate energetică pentru ţările din estul Europei, Republica Moldova şi Ucraina, dar şi pentru centrul Europei. Transgaz este un susţinător constant şi puternic al Coridorului Vertical, acţionând permanent prin respectarea angajamentelor asumate şi prin dezvoltarea unui dialog constructiv şi a unei cooperării strânse. Transgaz are încredere în sinergia Operatorilor Tehnici de Sistem din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Slovacia, în impactul semnificativ pe care aceştia îl pot aduce în creşterea şi consolidarea securităţii energetice a ţărilor respective, a regiunii şi a Uniunii Europene. O dezvoltare coordonată a sistemelor acestor ţări şi a capacităţilor de interconectare poate contribui la transformarea regiunii şi continentului din perspectiva securităţii aprovizionării cu gaze şi să permită României să devină un pol de dezvoltare economică a Europei”, a declarat Ion Sterian.

Activarea completă a Coridorului Vertical, prin modernizarea corespunzătoare a reţelelor din ţările menţionate, va permite transportul gazelor dinspre sud spre nord şi viceversa, prin intermediul sistemelor europene de transport de gaze naturale şi GNL, valorificând capacităţile sporite ale FSRU-urilor noi şi în curs de dezvoltare din zonă. Acest potenţial poate fi extins şi mai mult prin utilizarea infrastructurilor menţionate pentru gazele regenerabile şi hidrogen.

Operatorii care au semnat Memorandumul îşi exprimă angajamentul de a promova PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, pentru activarea Coridorului Vertical, subliniind în acelaşi timp intenţia de a se sprijini reciproc în vederea obţinerii de fonduri din surse europene şi din alte surse de finanţare pentru aceste proiecte. De asemenea, acestea convin să solicite, dacă este cazul, facilitarea şi îndrumarea Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte paşii următori, participanţii consideră că cea mai bună cale de urmat este coordonarea acestora, în conformitate cu soluţiile bazate pe piaţă şi cu legislaţia europeană. În acest context, ei convin să efectueze simultan, în iulie 2024, cu un an mai devreme decât calendarul prevăzut, un test de piaţă cu caracter angajant pentru alocarea de capacităţi la punctele lor de interconectare respective, în conformitate cu Regulamentul CAM (UE) al Comisiei Europene. Ulterior, pe baza interesului utilizatorilor, vor identifica şi dimensiona cele mai adecvate şi mai bine orientate proiecte de extindere a capacităţii necesare pentru a satisface cererea de-a lungul traseului coridorului vertical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală