Statistică alarmantă pentru Republica Moldova! Se moare pe capete: Numărul pensionarilor s-a redus

În prima lună a anului, Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) a anunțat că numărul pensionarilor din Republica Moldova a atins 674,8 mii. Comparativ cu anul anterior, numărul acestora a înregistrat o scădere de 783, în timp ce pensia medie a înregistrat o creștere de 520 de lei, ajungând la aproximativ 3.676 de lei.

Cei mai mulți pensionari – 528,6 mii – primesc pensie pentru limită de vârstă, beneficiind în medie de 3.683 de lei, în timp ce 98,8 mii de persoane primesc pensie de invaliditate, cu o medie de 2.451 de lei. Statisticile CNAS arată că unele categorii de lucrători din aviaţia civilă (449 de persoane) beneficiază de cele mai mari pensii, depășind 15.088 de lei, în timp ce pensiile minime pentru vechime în muncă sunt de 1.675 de lei.

La începutul acestui an, peste 84,5 mii de persoane primeau ajutoare sociale de stat, cu aproape 5,9 mii mai multe decât în anul precedent. Suma acestora variază între 1.274 și 1.781 de lei, fiind acordate în principal persoanelor cu dizabilităţi.

În ceea ce privește beneficiile pentru familii, mărimea prestaţiei unice pentru naşterea unui copil a crescut de la 10.068 la 10.932 de lei. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a mărimii pensiei minime pentru limită de vârstă, de la 2.278 la 2.620 de lei. Aceste schimbări reflectă ajustările semnificative în cadrul sistemului de pensii și asistență socială din Republica Moldova, având impact asupra nivelului de trai al beneficiarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensionari #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.