Moldova reintră pe piața regională a carburanților: exporturi record spre Ucraina în august

09 Sept. 2025, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2025, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Piața carburanților din Ucraina a consemnat în august o scădere de 25% a importurilor de benzină față de iulie, până la 164 mii tone – nivel comparabil cu cel din august 2024. Reducerea livrărilor este explicată prin supraaprovizionarea din luna iulie, când traderii au suplinit volumele după atacul asupra rafinăriei „Ukrtatnafta” din iunie, potirivt datelor publicate de Enkorr.

În contextul diminuării fluxurilor tradiționale din Polonia și Grecia, Republica Moldova și Germania au înregistrat cele mai mari creșteri ale livrărilor către Ucraina. Potrivit datelor pieței, importurile de benzină din Moldova au crescut de patru ori față de iulie, revenind după o pauză începută în octombrie 2024. Primele livrări au fost realizate de compania „Arstak”, care a reluat exporturile spre piața ucraineană.

Astfel, în luna iulie Ucriana a importat benzină  din Republica Moldova 2,4 mii tone, iar în august 10,1 mii tone, de peste patru ori în august față de luna precedentă.

În august, Lituania a redevenit lider al exporturilor către Ucraina, cu 47,4 mii tone, în timp ce livrările din Polonia au scăzut cu 45%. Grecia, utilizată de obicei doar în perioade de vârf, a redus exporturile cu 57%, până la 19,7 mii tone.

Pe fondul acestor ajustări, companii precum OKKO, WOG și UPG și-au diminuat semnificativ volumele, pierzând cotă de piață. În schimb, „BRSM” și „Lux Țara” au avansat în clasamentul celor mai mari importatori, cu livrări majorate de 3-4 ori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.