Moldova rurală este ruptă de serviciile bancare moderne. De ce preferă localnicii să-și țină banii cash

În timp ce în orașe avem bancomate la tot pasul, la țară, chiar și pensiunile turistice, lucrurile se complică. Pe lângă multe lipsuri, Moldova rurala este ruptă și de serviciile bancare moderne.

Oamenii de la sate care au carduri ajung tot la oraș ca să-și scoată banii, ori să își achite facturile. Oamenii preferă să țină în portofele bani, nu un simplu plastic, spun comercianții care, din acest motiv, nici nu s-au dotat cu POS-uri. Toata lumea plătește cash. Oamenii se tem și că banii lor nu ar fi în siguranță dacă i-ar tine pe card. În plus, cu un card nu poți lua pe datorie. În orașele țării situația este exact invers.

„Volumul, cât și infrastructura plăților cu cardul în Republica Moldova arată o dinamică pozitivă puternică. Totuși, analiza comparativă a evoluției plăților electronice în Republica Moldova și în Zona euro scoate în evidență un potențial încă foarte mare de creștere. Actualmente la un locuitor al Republicii Moldova revine aproximativ un card bancar (0.9 carduri la sfârșitul anului 2021), ceea ce este cu 42% mai mult decât în 2017. În Zona euro acest indicator este de două ori mai mare, unui locuitor revenindu-i 1.8 carduri (2020)”, potrivit unei analize a economistei Marina Soloviova de la Expert Grup.

Numărul de terminale POS în Republica Moldova, la 30.09.2021, a fost de 10,065 la un milion de locuitori (+65% față de anul 2017), iar în Zona euro – de trei ori mai mare (35,579 la un milion de locuitori la sfârșitul anului 2020).

Dacă indicatorii de dezvoltare a infrastructurii plăților fără numerar arată o situație moderat satisfăcătoare, atunci indicatorii de folosire a cardurilor bancare în Moldova reflectă o rămânere serioasă în urma comparativ cu Zona euro. Deținătorii de carduri bancare din Moldova le folosesc mult mai rar decât cei din Zona euro, iar atunci când le folosesc, scopul este prevalent retragerea de numerar.

Astfel, locuitorii din Zona euro au făcut în medie câte 140 de operațiuni de plăţi cu cardul pe an în anul 2020, iar la fiecare 1€ de numerar retras din bancomate au revenit 81€ de plăți cu cardul fără folosirea numerarului. În Republica Moldova, un locuitor face în medie 39 de operațiuni de plăţi fără numerar cu cardul pe an (2021), iar la fiecare leu de numerar retras revin doar 0.48 lei de plăți efectuate cu cardul.

„Performanța slabă a utilizării cardurilor în Moldova este legată atât de preferința populației pentru numerar, cât și de insuficiența oportunităților de plată cu cardul, în special în rândul comercianților micro și mici. Conform studiului Moldova’s enabling environment for doing business in the digital economy publicat de USAID în 20184, preferințele consumatorilor din Moldova se bazează pe tradiția de plată în numerar, neîncrederea în instituțiile financiare, teama de escrocherii cu carduri și cunoștințele slabe despre metodele de plată fără numerar. Din partea agenților economici, ezitarea de a oferi clienților posibilitatea de plată fără numerar este legată de angajarea în activități informale și evitarea creării de înregistrări auditabile ale tranzacțiilor, dorința de a evita comisioanele bancare, precum și nivelul scăzut de educație financiară”, susține economista.

#cash #carduri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.