Moldova - țara în care cash-ul este rege. Angajații își golesc cardul în ziua de salariu

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153 465,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

#extrageri #bancomate #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.