Moldova - țara în care cash-ul este rege. Angajații își golesc cardul în ziua de salariu

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153 465,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

#extrageri #bancomate #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții