Moldova trăiește din banii diasporei! Remitențele au crescut cu peste 25% într-un an

Transferurile de bani expediate de moldovenii care muncesc în străinătate continuă să crească. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), în iunie 2026 transferurile nete au ajuns la 181,3 milioane de dolari, cu 39,35 milioane de dolari mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, când au fost de 141,95 milioane de dolari. Creșterea anuală este de aproximativ 27,7%.

Comparativ cu luna mai 2026, când au fost transferate 170,66 milioane de dolari, remitențele au crescut cu 10,64 milioane de dolari, echivalentul unui avans de 6,2%.

Datele BNM arată că valoarea brută a transferurilor a fost de 183,05 milioane de dolari, iar prin sistemele de remitere de bani (SRB) au fost efectuate transferuri brute de 90,86 milioane de dolari.

Și structura valutară a transferurilor rămâne dominată de moneda europeană. Euro reprezintă 79% din totalul sumelor expediate prin sistemele de remitere, fiind urmat de dolarul american, cu 11%, și leul moldovenesc, cu 10,2%. Transferurile în ruble rusești au rămas la zero.

Evoluția din prima jumătate a anului arată un trend ascendent al remitențelor. În perioada ianuarie–iunie 2026, moldovenii din diaspora au transferat acasă, în total, 966,11 milioane de dolari, față de 771,04 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025. Astfel, remitențele au crescut cu 195,07 milioane de dolari, ceea ce reprezintă un avans de 25,3%.

Datele statistice relevă că circa un milion de moldoveni muncesc în străinătate, iar zilnic din țară pleacă câte 80 de oameni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.