Moldova urcă în liga grea! Chișinăul ajunge printre cei mai mari exportatori de benzină ai Ucrainei

19 Nov. 2025, 10:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2025, 10:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de benzină ale Ucrainei au crescut în octombrie 2025 la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani, atingând 168,2 mii de tone, cu 19% mai mult decât în septembrie și cu 64% peste volumul înregistrat în octombrie anul trecut. În primele zece luni ale anului, Ucraina a importat 1,27 milioane de tone, ceea ce indică un an record pentru piața carburanților, notează enkorr.ua.

În acest context, Republica Moldova a înregistrat cel mai spectaculos avans dintre toți furnizorii, ajungând în top patru exportatori de benzină ai Ucrainei. Chișinăul a livrat 21,2 mii de tone în octombrie, aproape dublu față de luna precedentă, depășind Germania, Grecia și categoria „alți furnizori”. Este cel mai mare volum exportat vreodată de Moldova către piața ucraineană. Creșterea se datorează în special companiilor Naftatrans, care și-a majorat livrările de 2,2 ori, până la 11,8 mii de tone, și Energoil, care și-a triplat exporturile până la 2,8 mii de tone. Segmentul transportului auto cu cisterne, pe ansamblul pieței ucrainene, a crescut cu 27% și a ajuns la 46,1 mii de tone, cel mai mare nivel din februarie 2023, iar Moldova a contribuit decisiv la această creștere.

Clasamentul furnizorilor s-a schimbat semnificativ în octombrie. România a devenit pentru prima dată din luna mai liderul livrărilor, cu 42,8 mii de tone, depășind Polonia (33,7 mii de tone) și chiar Lituania (42,4 mii de tone). Cu toate acestea, rafinăria ORLEN Lietuva rămâne cel mai mare producător individual, cu 42,4 mii de tone exportate, menținându-și poziția în pofida lucrărilor de mentenanță, scăderea livrărilor pe cale rutieră fiind compensată de creșterea exporturilor feroviare.

Pe partea ucraineană, rețelele OKKO, WOG și UPG au importat împreună 54% din totalul volumelor. OKKO și WOG și-au majorat importurile cu 15% și, respectiv, 30%, în timp ce UPG a rămas aproape la același nivel, în ciuda extinderii rețelei cu peste 34 de stații de alimentare. În top 10 au intrat și Ukrnafta, care a livrat 12 mii de tone pe cale feroviară din Polonia și România, și Lux Kraina, care a reluat importurile maritime până la 9 mii de tone.

Importurile crescute din octombrie sunt influențate de cererea tot mai mare de combustibil pentru generatoare, pe fondul întreruperilor repetate de energie electrică. Operatorii estimează că finalul de an va rămâne la fel de activ, odată cu creșterea consumului în sezonul rece.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.