Moldoveni au luat cu asalt casele de schimb valutar. Au schimbat euro și dolari în sumă de 3 miliarde de lei

În ianuarie 2022, banii în circulație au constituit 30,7 miliarde de lei, micșorându-se cu 963,0 mil. lei (3,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În luna ianuarie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 24,5 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 12 099,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 18,1 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 52,3 la sută) din volumul total al încasărilor

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în ianuarie 2022 s-a majorat cu 14,0 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 11 136,3 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 143,9 mil. lei (5,2 la sută), care a însumat 3 miliarde de lei (echivalentul a 162,8 mil. de USD3). Ponderea acestora a scăzut cu 2,2 p.p. și a constituit 26,2 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizices-au majorat cu 20,2 la sută, constituind 2,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 24,6 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Opondere semnificativă de 20,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în ianuarie 2022 cu 20,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Comparativ cu luna decembrie 2021, eliberările de numerar s-au diminuat cu 3,8 miliarde de lei sau cu 25,9 la sută.

#euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.