Moldovenii au achitat dublu pentru metan! Usatîi dezvăluie cum Moldova a cumpărat „gaz de vară” la preț de iarnă

Într-o conferință de presă, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a dezvăluit cum autoritățile Republicii Moldova au cumpărat gaz la preț dublu pentru care au virat plățile în 2022, dar au primit metanul abia în luna mai 2023.

„La 19 mai compania SRL Natural Gaz D.C a cumpărat gaz din România la un preț de 8,74 lei pentru metrul cub cu tot cu livrare până la frontieră. În aceiași zi, Energocom cumpără o cantitate de probă din Grecia – 2500 de metri cubi de gaz la un preț de 10 lei metrul cub. Într-o achiziție repetată pe 19 mai Energocom primește gaz din Slovacia la un preț deja de 20 de lei metrul cub în sumă de 932,2 milioane de lei, însă pentru gaz s-a plătit în octombrie 2022”, spune Usatîi.

Gazul a fost cumpărat de la ERU EUROPE GMBH, compania care a virat cele mai mari volume de metan Republicii Moldova. Potrivit lui Usatîi, anul trecut profitul companiei se cifra la 15% or, în prezent încasările ajung la peste 100%, în condițiile în care cumpără gaz ieftin din piață și-l livrează la prețul vechi de 20 de lei.

BANI.MD a scris anterior că directorul Williem Coppoolse al ERU EUROPE GMBH a lucrat ca și consultant în cadrul Ministerului Infrastructurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#usatii #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.