Moldovenii bată-i vina! Au încălzit economia! Armașu vrea să tempereze apetitul pentru creditele de consum

Caracterul restrictiv al politicii monetare este pentru a impulsiona economisirea și a spori atractivitatea depozitelor. Politica monetară vizează atenuarea consumului populației precum și a creditării de consum care încălzește economia și alimentează presiunile pro inflaționiste, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Deciziei de politică monetară.

Analizele recente atestă majorarea ratelor dobânzilor la creditele în monedă națională și temperarea acordării creditelor, deși ratele depozitelor mențin tendința ascendentă se constată o reticență a populației pe fundalul evoluțiilor conflictului armat din Ucraina.

Totuși datele săptămânale atestă o tendință de creștere a depozitelor noi atrase în lei după diminuare a volumului acestora în luna martie curent.

„La nivel global, regional și național se amplifică pe fondul repercusiunilor conflictului militar din Ucraina, iar perspectivele condițiilor economice în contextul acestor evenimente sunt precare. Analiza și evaluarea informațiilor macroeconomice disponibile, după elaborarea rundei de prognoză din luna aprilie curent, au semnalizat persistența riscului abaterii prognozei pe termen mediu a inflației în sens ascendent pentru întregul orizont de previziune, cu excepția trimestrului II curent”, a punctat Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deciei #rate #depozite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.