Moldovenii fug în străinătate fiindcă țara lor produce sărăcie. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani

În prezent, populația Republicii Moldova numără 2,6 mil. de locuitori. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani, iar din țară vor să plece 150 mii de oameni, la anul, arată datele studiul UFPA „Raportul Studiului Generații și Gen”.

Datele BNS indică o scădere dramatică a populaţiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de oameni începând din 1991 şi până în prezent.

În 1991, populaţia Republicii Moldova era de 4.364.000 de oameni, inclusiv cei din Transnistria, al căror număr era estimat la 731.000. În consecinţă, timp de 30 de ani, numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi în străinătate este de aproape 1,5 milioane, dintre care puţin peste 1 milion (1,036 mai exact) din teritoriul dintre Prut şi Nistru şi circa 425.000 din Transnistria. De altfel, de la 731.000 la 306.000, regiunea separatistă Transnistria a înregistrat cea mai şocantă scădere a populaţiei în ultimii 30 de ani. „Nu cred că am mai găsi o altă ţară din Europa sau vreo altă regiune unde să se observe o asemenea scădere a populaţiei, aşa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă economistul de la Chişinău”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Scăderea populaţiei este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Estimările arată că unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

Scăderea dramatică a populaţiei nu provoacă doar o criză a forţei de muncă, mai ales în sectoare cheie precum cel al sănătății, dar amenință însăși existența acestui stat.

#molodveni #migrație #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.