Moldovenii fug în străinătate fiindcă țara lor produce sărăcie. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani

În prezent, populația Republicii Moldova numără 2,6 mil. de locuitori. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani, iar din țară vor să plece 150 mii de oameni, la anul, arată datele studiul UFPA „Raportul Studiului Generații și Gen”.

Datele BNS indică o scădere dramatică a populaţiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de oameni începând din 1991 şi până în prezent.

În 1991, populaţia Republicii Moldova era de 4.364.000 de oameni, inclusiv cei din Transnistria, al căror număr era estimat la 731.000. În consecinţă, timp de 30 de ani, numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi în străinătate este de aproape 1,5 milioane, dintre care puţin peste 1 milion (1,036 mai exact) din teritoriul dintre Prut şi Nistru şi circa 425.000 din Transnistria. De altfel, de la 731.000 la 306.000, regiunea separatistă Transnistria a înregistrat cea mai şocantă scădere a populaţiei în ultimii 30 de ani. „Nu cred că am mai găsi o altă ţară din Europa sau vreo altă regiune unde să se observe o asemenea scădere a populaţiei, aşa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă economistul de la Chişinău”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Scăderea populaţiei este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Estimările arată că unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

Scăderea dramatică a populaţiei nu provoacă doar o criză a forţei de muncă, mai ales în sectoare cheie precum cel al sănătății, dar amenință însăși existența acestui stat.

#molodveni #migrație #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.