Moldovenii jecmăniți fără milă la Aeroportul Chișinău! De râs și de plâns

Blocul Împreună a semnalat o creștere semnificativă și nejustificată a prețurilor în sectorul alimentației publice la Aeroportul Internațional Chișinău, acuzând actuala administrație de proasta gestionare a resurselor. Deși aeroportul este în prezent administrat de Agenția Proprietății Publice (APP), sub conducerea lui Roman Cojuhari, cetățenii – în special cei care pleacă la muncă în străinătate – se plâng de creșterea tarifelor și de scăderea calității serviciilor oferite în incinta aerogării.

Blocul Împreună solicită modificarea caietului de sarcini și organizarea unei licitații pentru spațiile comerciale din aeroport, astfel încât să fie asigurate prețuri competitive și servicii de calitate pentru pasageri. Reprezentanții formațiunii consideră că, în absența unei concurențe reale, comercianții impun prețuri exagerate, afectând astfel călătorii.

Există suspiciuni asupra unui posibil conflict de interese în administrarea aeroportului, menționând numirea soției lui Roman Cojuhari în consiliile de administrație ale unor întreprinderi de stat. Această situație, susțin reprezentanții opoziției, ar putea indica practici neetice în gestionarea aeroportului și a resurselor publice.

Din 1 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat gestionarea serviciilor de alimentație publică din terminalul aeroportului, asigurând continuitatea și buna desfășurare a activității în acest domeniu.

„Pe parcurs, meniurile vor fi diversificate, iar spațiile destinate servirii vor fi amenajate corespunzator pentru a imbunatați experiența și confortul pasagerilor”, susțineau reprezentanții aeroportului la preluarea spațiilor de alimentație publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezmat #Aeroport #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.