Moldovenii jecmăniți fără milă la Aeroportul Chișinău! De râs și de plâns

Blocul Împreună a semnalat o creștere semnificativă și nejustificată a prețurilor în sectorul alimentației publice la Aeroportul Internațional Chișinău, acuzând actuala administrație de proasta gestionare a resurselor. Deși aeroportul este în prezent administrat de Agenția Proprietății Publice (APP), sub conducerea lui Roman Cojuhari, cetățenii – în special cei care pleacă la muncă în străinătate – se plâng de creșterea tarifelor și de scăderea calității serviciilor oferite în incinta aerogării.

Blocul Împreună solicită modificarea caietului de sarcini și organizarea unei licitații pentru spațiile comerciale din aeroport, astfel încât să fie asigurate prețuri competitive și servicii de calitate pentru pasageri. Reprezentanții formațiunii consideră că, în absența unei concurențe reale, comercianții impun prețuri exagerate, afectând astfel călătorii.

Există suspiciuni asupra unui posibil conflict de interese în administrarea aeroportului, menționând numirea soției lui Roman Cojuhari în consiliile de administrație ale unor întreprinderi de stat. Această situație, susțin reprezentanții opoziției, ar putea indica practici neetice în gestionarea aeroportului și a resurselor publice.

Din 1 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat gestionarea serviciilor de alimentație publică din terminalul aeroportului, asigurând continuitatea și buna desfășurare a activității în acest domeniu.

„Pe parcurs, meniurile vor fi diversificate, iar spațiile destinate servirii vor fi amenajate corespunzator pentru a imbunatați experiența și confortul pasagerilor”, susțineau reprezentanții aeroportului la preluarea spațiilor de alimentație publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezmat #Aeroport #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.