Moldovenii jecmăniți fără milă la Aeroportul Chișinău! De râs și de plâns

Blocul Împreună a semnalat o creștere semnificativă și nejustificată a prețurilor în sectorul alimentației publice la Aeroportul Internațional Chișinău, acuzând actuala administrație de proasta gestionare a resurselor. Deși aeroportul este în prezent administrat de Agenția Proprietății Publice (APP), sub conducerea lui Roman Cojuhari, cetățenii – în special cei care pleacă la muncă în străinătate – se plâng de creșterea tarifelor și de scăderea calității serviciilor oferite în incinta aerogării.

Blocul Împreună solicită modificarea caietului de sarcini și organizarea unei licitații pentru spațiile comerciale din aeroport, astfel încât să fie asigurate prețuri competitive și servicii de calitate pentru pasageri. Reprezentanții formațiunii consideră că, în absența unei concurențe reale, comercianții impun prețuri exagerate, afectând astfel călătorii.

Există suspiciuni asupra unui posibil conflict de interese în administrarea aeroportului, menționând numirea soției lui Roman Cojuhari în consiliile de administrație ale unor întreprinderi de stat. Această situație, susțin reprezentanții opoziției, ar putea indica practici neetice în gestionarea aeroportului și a resurselor publice.

Din 1 martie curent, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat gestionarea serviciilor de alimentație publică din terminalul aeroportului, asigurând continuitatea și buna desfășurare a activității în acest domeniu.

„Pe parcurs, meniurile vor fi diversificate, iar spațiile destinate servirii vor fi amenajate corespunzator pentru a imbunatați experiența și confortul pasagerilor”, susțineau reprezentanții aeroportului la preluarea spațiilor de alimentație publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezmat #Aeroport #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.