Moldovenii plecați la muncă în străinătate au trimis bani mai puțini acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis mai puțini bani acasă în prima lună a anului 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul remiterilor a însumat 119,6 milioane de dolari, cu 17% mai mult în luna ianuarie față de luna similară a anului 2022, dar cu 22% mai puțin față de luna decembrie 2022.

Potrivit BNM, în structura transferurilor pe valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2023 remitențele în euro au constituit 84% (în creștere cu 17,6 p.p. față de ianuarie 2022), transferurile în dolari SUA – 15,9% (în scădere cu 16,3 p.p. față de perioada respectivă din 2022), transferurile în ruble rusești – 0,1% (în scădere cu 1,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului trecut). Î

În ianuarie 2022, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,2%, a euro – 66,4%, a rublei – 1,4%. Potrivit BNM, sumele remitențelor de peste hotare, transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova, sunt convertite din valuta inițială de transfer în USD la cursul oficial de schimb al BNM la data remiterii.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”