Moldovenii preferă banii „gheață”! Au scos din bancomate și din conturi peste 25 de miliarde de lei

În aprilie 2022, banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – aprilie 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1,5 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 21,1 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 52,8 miliarde de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 9,9 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 50,9 la sută) din volumul total al încasărilor. Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,7 ori, constituind 5 miliarde de lei (echivalentul a 273,9 mil. USD).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor perioada ianuarie – aprilie 2022 s-a majorat cu 12,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 51,2 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice cu 3 539,4 mil. lei (34,9 la sută), care a însumat 13,6 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 4,4 p.p. și a constituit 26,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 11,5 la sută, constituind 11 440,7 mil.lei (echivalentul a 629,4 mil. USD6), ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

O pondere semnificativă de 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – aprilie 2022 cu 32,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 11,4 miliarde de lei.

În luna aprilie 2022, volumul eliberărilor a constituit 12,8 miliarde de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 146,9 mil. lei. Comparativ cu luna martie 2022, eliberările de numerar s-au micșorat cu 1 440,2 mil. lei sau cu 10,0 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul rus al Energiei, Serghei Civilev, înrudit cu președintele Vladimir Putin prin soția sa, a propus fuziunea a trei dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia: „Rosneft”, „Lukoil” și „Gazprom Neft”. Propunerea viza naționalizarea „Lukoil” și consolidarea controlului guvernamental asupra celor două companii rămase prin crearea unui supergigant economic similar cu gigantul saudit „Saudi Aramco”.

Această inițiativă a fost avansată de Civilev în cadrul primei sale întâlniri cu Putin ca ministru al Energiei, în octombrie 2023. Potrivit unor surse citate de Financial Times, Putin nu a susținut deocamdată propunerea, fiind rezervat față de posibilele implicații ale acestei fuziuni. Totuși, ideea a fost bine primită în cercurile de la Kremlin, care consideră că o astfel de fuziune ar putea ajuta Rusia să facă față sancțiunilor internaționale și ar aduce mai multă eficiență în gestionarea resurselor energetice.

În ciuda acestui fapt, analiștii din domeniul petrolier sunt sceptici, afirmând că o companie gigant ar putea fi o țintă mai ușoară pentru sancțiunile economice. „Rosneft” și „Gazprom Neft” sunt deja companii profitabile și bine conectate la rețelele financiare internaționale, iar „Lukoil” ar fi greu de absorbit din cauza structurii sale complexe și a numeroșilor acționari privați.

De asemenea, aceleași surse menționează că viitorul CEO al noului conglomerat ar putea fi Aleksandr Djukov, actualul director general al „Gazprom Neft”, dar liderii actuali ai companiilor sunt reticenți față de o astfel de fuziune. Propunerea vine în contextul tensiunilor geopolitice și economice, fiind, de asemenea, o mișcare strategică ce vizează atât adaptarea la sancțiunile externe, cât și pregătirea pentru o posibilă îmbunătățire a relațiilor economice cu Occidentul după conflictul din Ucraina.

Pe fundalul acestei propuneri, familia Civilev a beneficiat de un sprijin considerabil din partea statului rus, inclusiv prin intermediul companiei sale de cărbune „Kolmar”, care a primit ajutoare substanțiale de la guvernul rus. Această fuziune propusă ar putea reprezenta o parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a puterii economice în mâinile elitelor apropiate de Kremlin.