Moldovenii preferă banii „gheață”! Au scos din bancomate și din conturi peste 25 de miliarde de lei

În aprilie 2022, banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – aprilie 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1,5 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 21,1 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 52,8 miliarde de lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 9,9 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 50,9 la sută) din volumul total al încasărilor. Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,7 ori, constituind 5 miliarde de lei (echivalentul a 273,9 mil. USD).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor perioada ianuarie – aprilie 2022 s-a majorat cu 12,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 51,2 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice cu 3 539,4 mil. lei (34,9 la sută), care a însumat 13,6 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 4,4 p.p. și a constituit 26,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 11,5 la sută, constituind 11 440,7 mil.lei (echivalentul a 629,4 mil. USD6), ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

O pondere semnificativă de 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – aprilie 2022 cu 32,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 11,4 miliarde de lei.

În luna aprilie 2022, volumul eliberărilor a constituit 12,8 miliarde de lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 146,9 mil. lei. Comparativ cu luna martie 2022, eliberările de numerar s-au micșorat cu 1 440,2 mil. lei sau cu 10,0 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.