Moldovenii rămân la coada Europei. Un sfert dintre angajați au salarii mai mici de 4,6 mii de lei

Biroul Național de Statistică a publicat, la începutul săptămânii, câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat care a constituit 8 996 le în luna septembrie. Lucrurile nu sunt chiar atât de roz, în condițiile în care în Republica Moldova o parte dintre angajați au salarii sub 5000 de lei.

În jur de 25% din salariații din Moldova au un salariu maxim de două ori mai mic decât salariul mediu pe economie. Astfel dacă în acest an salariul mediu va fi de 9,2 mii lei, atunci 25% din salariați sau 150 mii persoane vor primi un salariu mai mic decât 4,6 mii lei. Trebuie să menționăm aici că acest indicator scade an de an, cea ce înseamnă că ponderea celor cu salariu de două ori mai mic decât salariul mediu se reduce, fapt care bucură. Dacă acum 7-8 ani aproximativ 28% din salariați aveau un salariu mai mic decât jumătate din salariul mediu, acum ponderea lor s-a redus la 25%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, 8% din cei mai bine plătiți salariați au un salariu de cel puțin două ori mai mare decât media pe economie. Aceasta însemnă că în 2021, circa 50 mii salariați vor primi cel puțin 18,4 mii lei lunar. La acest indicator la fel înregistrăm o tendință pozitivă. Astfel acum 7-8 ani în urmă doar 6% din salariați aveau un salariu de cel puțin două ori mai mare decât salariul mediu, în prezent ponderea lor a crescut la 8%.

Datele BNS relevă că aproximativ 3 din 4 salariați (73,2%) au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană a avut un salariu mai mare de 10 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică. În realitate, oamenii se plâng că abia reuşesc să ducă un trai decent. Statisticile prezintă valorii medii, în calculul cărora intră puţine venituri foarte mari şi extrem de multe venituri de la limita sărăciei.

#remunerare #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.