Momentul mult aşteptat e pe cale să se întâmple! Christine Lagarde: BCE este pregătită să reducă dobânzile în curând

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca centrală intenţionează să reducă ratele dobânzilor pe termen scurt, sub rezerva unor şocuri majore, raportează CNBC.

Lagarde a declarat că BCE va monitoriza „foarte atent” preţurile petrolului, pe fondul temerilor ridicate privind un conflict cu efecte de propagare în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, de la atacul aerian fără precedent al Iranului asupra Israelului din weekend, ea a spus că reacţia preţului petrolului a fost „relativ moderată”.

Comentariile ei vin la scurt timp după ce banca centrală a dat cel mai clar indiciu de până acum că ar putea începe să reducă ratele dobânzilor în timpul şedinţei din iunie.

„Observăm un proces dezinflaţionist care se mişcă în conformitate cu aşteptările noastre”, a declarat Lagarde pentru Sara Eisen de la CNBC, în marja reuniunilor de primăvară ale FMI.

„Trebuie doar să construim un pic mai multă încredere în acest proces dezinflaţionist. Dacă acest proces se va dezvolta conform aşteptărilor noastre, va trebui să moderăm politica monetară restrictivă pe care am abordat-o în ultimii ani”, a spus Lagarde.

Joi, BCE a menţinut ratele dobânzilor la un nivel record pentru a cincea şedinţă consecutivă, dar a semnalat că răcirea inflaţiei ar putea presupune demararea campaniei de scădere a ratelor dobânzilor.

Recent, BCE a declarat că „ar fi adecvat” să reducă rata de depozit de 4% în cazul în care presiunile subiacente asupra preţurilor şi impactul creşterilor anterioare ale ratelor ar spori încrederea că inflaţia se îndreaptă din nou spre ţinta de 2% „într-un mod susţinut”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #dobinzi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.