Mort – copt, rușii vor rambursarea datoriei. Spînu: Avem nevoie de un audit care să o confirme

Autoritățile Republicii Moldova, deocamdată, nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Federația Rusă privind livrarea gazelor naturale. Or, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat într-o conferință de presă că: „rămânem în continuare să discutăm cu Gazprom”.

Am mers la Moscova pentru a negocia cu onestitate întru respectarea intereselor cetățenilor Republici Moldova, dar deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere. Rămânem în continuare să discutăm cu Gazprom. Miercuri, la Sankt – Petersburg voi avea o nouă discuției cu Alexei Miller, președintele Moldovagaz”, a menționat Spînu.

Potrivit lui unul din subiectele în discuțiile cu Gazprom este datoria Moldovagaz. „Această datorie începe din anul 1994. Avem nevoie de o evaluare care să o confirme înainte de semnare anumitor angajamente”, a opinat Spînu.

În ceea ce privește prețul, ministrul a menționat că Republica Moldova își dorește un preț corect și o formulă similară cu care Gazprom a semnat contracte pe termen lung cu alte state. Una dintre formule ar fi prețul la bursă al gazului la contractele anuale iar alata – cotația petrolului și prețul de pe bursă gazului. Or, Gazprom a propus formula de Front month indiex și o reducerea de 25% în anumite condiții.

Săptămâna trecută În Republica Moldova a fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#dartorie #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.