Motivul pentru care Elon Musk nu merge în Spaţiu. Turismul spaţial, noua modă printre miliardari

Călătoriile în spațiu nu mai sunt ficțiune, cei mai bogați oamenii ai lumii vor să ajungă în cosmos cu orice preț. Primele zboruri vor avea loc luna aceasta. Totuşi, Elon Musk nu are de gând să o ia pe urmele rivalilor.

Richard Branson se va afla la bordul navei Virgin Galactic pe 11 iulie. Va ajunge până la 80 de kilometri altitudine. Nouă zile mai târziu vine rândul lui Jeff Bezos. Cel mai bogat om din lume va ajunge dincolo de linia Karman, adică graniţa dintre atmosfera Pământului şi Spaţiu.

„Mereu am fost un visător. Mama m-a învăţat să nu mă dau bătut niciodată şi să ţintesc spre stele. În iulie, visul nostru va deveni realitate”, a declarat Richard Branson.

„Să vezi Pământul din Spaţiu te schimbă, îţi schimbă relaţia cu această Planetă, cu umanitatea. Există un singur Pământ”, a spus şi Jeff Bezos.

Al treilea miliardar din ecuaţie este Elon Musk. Compania lui, SpaceX, este mai avansată decât ale rivalilor: colaborează deja cu NASA, a dus astronauţi pe Staţia Spaţială şi are aproape săptămânal lansări. Iar rachetele SpaceX au ajuns la o altitudine încă inaccesibilă pentru celelalte. Însă Musk nu are de gând să meargă el însuşi în Spaţiu, scrie Aleph News.

Cel puţin, nu acum. Asta pentru că principala miză este de a coloniza Marte! Rachetele Starship care vor fi capabile să ducă oameni pe planeta roşie sunt încă în faza de teste, fără oameni la bord. Mai în glumă, mai în serios, Musk a admis că vrea să ajungă pe Marte în viitor. Pentru el, doar să ajungă în Spaţiu nu e suficient.

„Mi-ar plăcea să merg la un moment dat. Voi merge dacă sunt sigur că SpaceX va fi în regulă fără mine şi că va continua pe aceeaşi cale. Poate că m-aţi auzit, am spus eu o glumă în trecut. Că mi-ar plăcea să mor pe Marte, doar să nu fie la impact”, a spus Elon Musk.

Totuşi, SpaceX va începe şi ea să ducă turişti în Spaţiu. Prima misiune va avea loc spre finalul anului.

#cursa #modă #spatiu #miliardari #calatorii #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.