Munca „la negru” zguduită de controale. Fiscul a calculat obligații fiscale uriașe

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat o creștere de 16,35% a încasărilor din impozitul pe venit din salariu în anul 2024, comparativ cu 2023. Creșterea este atribuită măsurilor intensive de prevenire a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, precum și acțiunilor de educare și conformare fiscală în rândul contribuabililor.

În 2024, SFS a efectuat vizite fiscale la 10.844 agenți economici și a organizat 156 de seminare pentru angajați și angajatori din sectoarele cu risc ridicat. Obligațiile declarate aferente plăților salariale au crescut cu 23,28%, ajungând la 3,25 miliarde lei, dintre care impozitul pe venit din salariu a înregistrat o creștere de 29,47%, contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 21,61%, iar primele de asigurare obligatorie de asistență medicală au avansat cu 22,73%.

În urma controalelor efectuate, SFS a identificat obligații suplimentare de 82,83 milioane lei, din care au fost achitate 26,76 milioane lei. Aplicarea metodelor indirecte de estimare fiscală a contribuit semnificativ la acest rezultat, demonstrând eficiența acțiunilor de conformare voluntară și forțată.

La nivel general, încasările aferente plăților salariale au atins 42,28 miliarde lei, confirmând un progres semnificativ al colectării bugetare și consolidând eforturile de combatere a practicilor ilegale în domeniul muncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #salariu #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china