Musk a sărăcit! Nu mai are bani pentru Starlink în Ucraina

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, afirmă vineri, într-un mesaj postat pe Twiter, că SpaceX nu poate finanţa ”la nesfîrşit” serviciul de internet Starlink în Ucraina.

”SpaceX nu cere să recupereze cheltuieli din trecut, dar nici nu poate să finanţeze la nesfârşit sistemul existent şi să trimită câteva mii de terminale suplimentare, a căror utilizare a datelor este de până la 100 de ori mai mare decât a gospodăriilor tipice. Este nerezonabil”, scrie el, relatează News.ro.

CEO-ul SpaceX a echipat Ucraina cu sistemul Starlink în primele zile ale războiului rus, la cererea vicepremierului ucrainean Mihailo Fedorov.

Această tehnologie joacă un rol esenţial pentru armata ucraineană, care a folosit-o atâr pentru a comunica, cât şi pentru a-şi dirija dronele şi tirurile de artilerie.

Financial Times dezvăluia vinerea trecută defecţiuni ale sistemului – semnalate de trupele ucrainene – în zone recucerite de la armata rusă.

Acest incident a avut loc la doar câteva zile după ce Musk a propus un plan de pace în Ucraina, pe Twitter, care a condus la o înfruntare cu mai mulţi oficiali ucraineni.

”Fuck off este răspunsul meu diplomatic”, i-a răspuns ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik.

Potrivit CNN, SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care avertiza administraţia americană că întreprinderea nu va putea să continue să finanţeze la nesfârşit serviciul Starlink în Ucraina şi că acesta ar putea fi suspendat, în cazul în care armata americană nu plăteşte câteva zeci de milioane de dolari pe lună.

CEO-ul Tesla a scris pe reţele de socializare că instalaţia Starlink a costat 80 de milioane de dolari şi că factura are să depăşească 100 de milioane de dolari până la sfârşitul anului.

Cel mai bogat om din lume a replicat unui tweet care cita ”fuck off”-ul lui Andrei Melnik că ”nu facem altceva decât să-i urmăm recomandarea”.

#Musk #internet #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.