Musk a sărăcit! Nu mai are bani pentru Starlink în Ucraina

15 Oct. 2022, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 13:13 // Actual //  bani.md

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, afirmă vineri, într-un mesaj postat pe Twiter, că SpaceX nu poate finanţa ”la nesfîrşit” serviciul de internet Starlink în Ucraina.

”SpaceX nu cere să recupereze cheltuieli din trecut, dar nici nu poate să finanţeze la nesfârşit sistemul existent şi să trimită câteva mii de terminale suplimentare, a căror utilizare a datelor este de până la 100 de ori mai mare decât a gospodăriilor tipice. Este nerezonabil”, scrie el, relatează News.ro.

CEO-ul SpaceX a echipat Ucraina cu sistemul Starlink în primele zile ale războiului rus, la cererea vicepremierului ucrainean Mihailo Fedorov.

Această tehnologie joacă un rol esenţial pentru armata ucraineană, care a folosit-o atâr pentru a comunica, cât şi pentru a-şi dirija dronele şi tirurile de artilerie.

Financial Times dezvăluia vinerea trecută defecţiuni ale sistemului – semnalate de trupele ucrainene – în zone recucerite de la armata rusă.

Acest incident a avut loc la doar câteva zile după ce Musk a propus un plan de pace în Ucraina, pe Twitter, care a condus la o înfruntare cu mai mulţi oficiali ucraineni.

”Fuck off este răspunsul meu diplomatic”, i-a răspuns ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik.

Potrivit CNN, SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care avertiza administraţia americană că întreprinderea nu va putea să continue să finanţeze la nesfârşit serviciul Starlink în Ucraina şi că acesta ar putea fi suspendat, în cazul în care armata americană nu plăteşte câteva zeci de milioane de dolari pe lună.

CEO-ul Tesla a scris pe reţele de socializare că instalaţia Starlink a costat 80 de milioane de dolari şi că factura are să depăşească 100 de milioane de dolari până la sfârşitul anului.

Cel mai bogat om din lume a replicat unui tweet care cita ”fuck off”-ul lui Andrei Melnik că ”nu facem altceva decât să-i urmăm recomandarea”.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII