Musk a sărăcit! Nu mai are bani pentru Starlink în Ucraina

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, afirmă vineri, într-un mesaj postat pe Twiter, că SpaceX nu poate finanţa ”la nesfîrşit” serviciul de internet Starlink în Ucraina.

”SpaceX nu cere să recupereze cheltuieli din trecut, dar nici nu poate să finanţeze la nesfârşit sistemul existent şi să trimită câteva mii de terminale suplimentare, a căror utilizare a datelor este de până la 100 de ori mai mare decât a gospodăriilor tipice. Este nerezonabil”, scrie el, relatează News.ro.

CEO-ul SpaceX a echipat Ucraina cu sistemul Starlink în primele zile ale războiului rus, la cererea vicepremierului ucrainean Mihailo Fedorov.

Această tehnologie joacă un rol esenţial pentru armata ucraineană, care a folosit-o atâr pentru a comunica, cât şi pentru a-şi dirija dronele şi tirurile de artilerie.

Financial Times dezvăluia vinerea trecută defecţiuni ale sistemului – semnalate de trupele ucrainene – în zone recucerite de la armata rusă.

Acest incident a avut loc la doar câteva zile după ce Musk a propus un plan de pace în Ucraina, pe Twitter, care a condus la o înfruntare cu mai mulţi oficiali ucraineni.

”Fuck off este răspunsul meu diplomatic”, i-a răspuns ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik.

Potrivit CNN, SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care avertiza administraţia americană că întreprinderea nu va putea să continue să finanţeze la nesfârşit serviciul Starlink în Ucraina şi că acesta ar putea fi suspendat, în cazul în care armata americană nu plăteşte câteva zeci de milioane de dolari pe lună.

CEO-ul Tesla a scris pe reţele de socializare că instalaţia Starlink a costat 80 de milioane de dolari şi că factura are să depăşească 100 de milioane de dolari până la sfârşitul anului.

Cel mai bogat om din lume a replicat unui tweet care cita ”fuck off”-ul lui Andrei Melnik că ”nu facem altceva decât să-i urmăm recomandarea”.

#Musk #internet #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.