Musk a sărăcit! Nu mai are bani pentru Starlink în Ucraina

Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, afirmă vineri, într-un mesaj postat pe Twiter, că SpaceX nu poate finanţa ”la nesfîrşit” serviciul de internet Starlink în Ucraina.

”SpaceX nu cere să recupereze cheltuieli din trecut, dar nici nu poate să finanţeze la nesfârşit sistemul existent şi să trimită câteva mii de terminale suplimentare, a căror utilizare a datelor este de până la 100 de ori mai mare decât a gospodăriilor tipice. Este nerezonabil”, scrie el, relatează News.ro.

CEO-ul SpaceX a echipat Ucraina cu sistemul Starlink în primele zile ale războiului rus, la cererea vicepremierului ucrainean Mihailo Fedorov.

Această tehnologie joacă un rol esenţial pentru armata ucraineană, care a folosit-o atâr pentru a comunica, cât şi pentru a-şi dirija dronele şi tirurile de artilerie.

Financial Times dezvăluia vinerea trecută defecţiuni ale sistemului – semnalate de trupele ucrainene – în zone recucerite de la armata rusă.

Acest incident a avut loc la doar câteva zile după ce Musk a propus un plan de pace în Ucraina, pe Twitter, care a condus la o înfruntare cu mai mulţi oficiali ucraineni.

”Fuck off este răspunsul meu diplomatic”, i-a răspuns ambasadorul ucrainean în Germania, Andrii Melnik.

Potrivit CNN, SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care avertiza administraţia americană că întreprinderea nu va putea să continue să finanţeze la nesfârşit serviciul Starlink în Ucraina şi că acesta ar putea fi suspendat, în cazul în care armata americană nu plăteşte câteva zeci de milioane de dolari pe lună.

CEO-ul Tesla a scris pe reţele de socializare că instalaţia Starlink a costat 80 de milioane de dolari şi că factura are să depăşească 100 de milioane de dolari până la sfârşitul anului.

Cel mai bogat om din lume a replicat unui tweet care cita ”fuck off”-ul lui Andrei Melnik că ”nu facem altceva decât să-i urmăm recomandarea”.

#Musk #internet #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.