"Mussolini în fustă" ar putea deveni prima femeie premier din istoria Italiei. Cine este Giorgia Meloni, vedetă disco

Pentru prima dată în istoria Italiei de la 1924 încoace, când Partidul Național Fascist condus de Benito Mussolini a venit la putere, un partid naționalist cu elemente neofasciste se află pe primul loc în preferințele alegătorilor.

Partidul de extremă dreaptă Fratelli d’Italia (Frații Italiei) condus de Giorgia Meloni, are 23,7% în sondaje, fiind pe primul loc, și ar putea da prima femeie premier din istoria Italiei.

Este urmat de Partito Democratico (Partidul Democrat) condus de Enrico Letta (fost premier), partidul de centru-stanga are 22,7%. Lega, un partid populist eurosceptic de extrema dreapta, condus de Matteo Salvini, a început să stea prost în sondaje, având 15,4%, urmat de partidul de centru Mișcarea Cinci Stele, condus de Giuseppe Conte, tot un partid populist eurosceptic, care are 11,9%.

Lega avea 30%, fiind pe primul loc in preferintele votantilor, dar popularitatea i-a scazut enorm, cel mai probabil pentru ca Matteo Salvini, supranumit Il Capitano, sustinator al lui Vladimir Putin, si care era candva cotat ca cel mai extremist si mai puternic politician al Italiei, n-a dat randament in functia de vicepremier pe care o ocupa din iunie 2018.

În urmă cu trei ani, cuvintele Giorgiei Meloni, vedeta în devenire a dreptei naționaliste a Italiei, au ajuns să fie puse pe ritmuri muzicale și auzite pe ringurile de dans ale țării. Un discurs în care s-a descris ca fiind „o femeie, o mamă, o italiană și o creștină” a fost preluat de câțiva DJ nemulțumiți de părerile ei despre căsătoria gay; i-au eșantionat cuvintele, le-au amestecat și le-au pus pe ritm de dans.

Însă efectul a fost invers: cântecul a urcat în topuri și, în loc să o discrediteze pe Meloni, i-a adăugat popularitate, scrie The Times. „Cântecul a fost prea bun și prea dansabil”, și-a amintit ea mai târziu. „Ceea ce trebuia să fie o armă împotriva ideilor mele a devenit, în mod paradoxal, o modalitate puternică de a le amplifica și de a le răspândi,” a glumit ea.

Giorgia Meloni, „o Mussolini în variantă feminină”?

Giorgia Meloni, născută în 1977, de profesie jurnalist, s-a alăturat „Frontului Tineretului” al partidului neofascist MSI pe când era o elevă de 15 ani, pentru a trimite un semnal împotriva terorii de extremă-stânga din acei ani din Italia.

Ulterior, a condus uniunea studențească a partidului de extremă dreapta „Alianța Națională” și a fost aleasă în Camera Deputaților a Parlamentului italian în 2006. În 2008, a devenit cel mai tânăr ministru al Italiei. La 31 de ani, a preluat portofoliul Tineretului în guvernul lui Silvio Berlusconi. În urmă cu zece ani, Giorgia Meloni a fondat organizația „Frații Italiei”, pe care o prezidează din 2014. În 2020, ea a preluat și președinția familiei de partide europene „ECR”, din care face parte, între altele, partidul de guvernământ polonez PiS.

#premier #Italia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.