„Mussolini în fustă” ar putea deveni prima femeie premier din istoria Italiei. Cine este Giorgia Meloni, vedetă disco

27 Iul. 2022, 14:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2022, 14:10 // Actual //  bani.md

Pentru prima dată în istoria Italiei de la 1924 încoace, când Partidul Național Fascist condus de Benito Mussolini a venit la putere, un partid naționalist cu elemente neofasciste se află pe primul loc în preferințele alegătorilor.

Partidul de extremă dreaptă Fratelli d’Italia (Frații Italiei) condus de Giorgia Meloni, are 23,7% în sondaje, fiind pe primul loc, și ar putea da prima femeie premier din istoria Italiei.

Este urmat de Partito Democratico (Partidul Democrat) condus de Enrico Letta (fost premier), partidul de centru-stanga are 22,7%. Lega, un partid populist eurosceptic de extrema dreapta, condus de Matteo Salvini, a început să stea prost în sondaje, având 15,4%, urmat de partidul de centru Mișcarea Cinci Stele, condus de Giuseppe Conte, tot un partid populist eurosceptic, care are 11,9%.

Lega avea 30%, fiind pe primul loc in preferintele votantilor, dar popularitatea i-a scazut enorm, cel mai probabil pentru ca Matteo Salvini, supranumit Il Capitano, sustinator al lui Vladimir Putin, si care era candva cotat ca cel mai extremist si mai puternic politician al Italiei, n-a dat randament in functia de vicepremier pe care o ocupa din iunie 2018.

În urmă cu trei ani, cuvintele Giorgiei Meloni, vedeta în devenire a dreptei naționaliste a Italiei, au ajuns să fie puse pe ritmuri muzicale și auzite pe ringurile de dans ale țării. Un discurs în care s-a descris ca fiind „o femeie, o mamă, o italiană și o creștină” a fost preluat de câțiva DJ nemulțumiți de părerile ei despre căsătoria gay; i-au eșantionat cuvintele, le-au amestecat și le-au pus pe ritm de dans.

Însă efectul a fost invers: cântecul a urcat în topuri și, în loc să o discrediteze pe Meloni, i-a adăugat popularitate, scrie The Times. „Cântecul a fost prea bun și prea dansabil”, și-a amintit ea mai târziu. „Ceea ce trebuia să fie o armă împotriva ideilor mele a devenit, în mod paradoxal, o modalitate puternică de a le amplifica și de a le răspândi,” a glumit ea.

Giorgia Meloni, „o Mussolini în variantă feminină”?

Giorgia Meloni, născută în 1977, de profesie jurnalist, s-a alăturat „Frontului Tineretului” al partidului neofascist MSI pe când era o elevă de 15 ani, pentru a trimite un semnal împotriva terorii de extremă-stânga din acei ani din Italia.

Ulterior, a condus uniunea studențească a partidului de extremă dreapta „Alianța Națională” și a fost aleasă în Camera Deputaților a Parlamentului italian în 2006. În 2008, a devenit cel mai tânăr ministru al Italiei. La 31 de ani, a preluat portofoliul Tineretului în guvernul lui Silvio Berlusconi. În urmă cu zece ani, Giorgia Meloni a fondat organizația „Frații Italiei”, pe care o prezidează din 2014. În 2020, ea a preluat și președinția familiei de partide europene „ECR”, din care face parte, între altele, partidul de guvernământ polonez PiS.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.