Natalia Gavrilița în discuții cu reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank. Subiectele abordate

În cadrul unei vizite oficiale la Londra, Natalia Gavrilița a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt. De asemenea, ieri 15 noiembrie, premierul s-a întâlnit reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank – două instituții bancare internaționale.

Am discutat despre evoluțiile pieței internaționale de capital, făcând un schimb de opinii despre situația actuală și perspectivele de viitor. Un subiect aparte l-au constituit acțiunile pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă pentru a deveni parte a pieței internaționale de capital, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.

Potrivit prim-ministrului, cele două bănci s-au arătat deschise pentru a oferi sprijin țării noastre în îmbunătățirea rating-ului internațional și accesul la piețele de capital.

Le-am mulțumit reprezentanților celor două bănci pentru deschidere și mi-am exprimat încrederea că Republica Moldova va reuși să implementeze reformele instituționale, economice și sociale necesare pentru a deveni un partener credibil pe piețele internaționale.

#Citi Bank #institutii bancare #J.P Morgan #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.