Natalia Gavrilița în discuții cu reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank. Subiectele abordate

În cadrul unei vizite oficiale la Londra, Natalia Gavrilița a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt. De asemenea, ieri 15 noiembrie, premierul s-a întâlnit reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank – două instituții bancare internaționale.

Am discutat despre evoluțiile pieței internaționale de capital, făcând un schimb de opinii despre situația actuală și perspectivele de viitor. Un subiect aparte l-au constituit acțiunile pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă pentru a deveni parte a pieței internaționale de capital, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.

Potrivit prim-ministrului, cele două bănci s-au arătat deschise pentru a oferi sprijin țării noastre în îmbunătățirea rating-ului internațional și accesul la piețele de capital.

Le-am mulțumit reprezentanților celor două bănci pentru deschidere și mi-am exprimat încrederea că Republica Moldova va reuși să implementeze reformele instituționale, economice și sociale necesare pentru a deveni un partener credibil pe piețele internaționale.

#Citi Bank #institutii bancare #J.P Morgan #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.