Natalia Gavrilița în discuții cu reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank. Subiectele abordate

În cadrul unei vizite oficiale la Londra, Natalia Gavrilița a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt. De asemenea, ieri 15 noiembrie, premierul s-a întâlnit reprezentanții J.P Morgan și Citi Bank – două instituții bancare internaționale.

Am discutat despre evoluțiile pieței internaționale de capital, făcând un schimb de opinii despre situația actuală și perspectivele de viitor. Un subiect aparte l-au constituit acțiunile pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă pentru a deveni parte a pieței internaționale de capital, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.

Potrivit prim-ministrului, cele două bănci s-au arătat deschise pentru a oferi sprijin țării noastre în îmbunătățirea rating-ului internațional și accesul la piețele de capital.

Le-am mulțumit reprezentanților celor două bănci pentru deschidere și mi-am exprimat încrederea că Republica Moldova va reuși să implementeze reformele instituționale, economice și sociale necesare pentru a deveni un partener credibil pe piețele internaționale.

#Citi Bank #institutii bancare #J.P Morgan #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Documentul propune ca întreaga cotă de import de 3.000 de tone să fie alocată exclusiv operatorilor economici din industria prelucrătoare, cu excluderea intermediarilor.

Potrivit hotărârii, intervenția este motivată de riscul unor abuzuri din partea intermediarilor, care ar putea importa zahăr în numele procesatorilor și ulterior să aplice marje comerciale suplimentare, afectând competitivitatea producătorilor micro și mici și ducând la majorarea prețurilor produselor alimentare autohtone.

Autoritățile susțin că Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și Camera Comerț și Industrie și au semnalat anterior riscuri legate de monopolizarea contingentului, lipsa trasabilității importurilor și dificultăți în monitorizarea utilizării reale a zahărului importat.

Proiectul prevede amendarea punctului 3 din hotărârea în vigoare, astfel încât doar procesatorii care importă și utilizează zahărul în nume propriu să poată beneficia de contingentul tarifar preferențial. Măsura are scopul de a preveni situația în care cantitatea integrală de 3.000 de tone ar putea fi valorificată încă de la începutul anului 2026 de un număr limitat de importatori mari, care dispun de capacități logistice și financiare superioare.

Potrivit statisticilor, consumul anual de zahăr diferă în funcție de dimensiunea procesatorilor: microîntreprinderile consumă, în medie, 3–12 tone/an, întreprinderile mici – 15–50 tone/an și utilizatorii industriali – 70–100 tone/an, în funcție de produs și sezon. Datele sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană, unde IMM-urile din sectorul alimentar consumă, de regulă, 12–60 tone de zahăr anual.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar implementarea va reveni Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.