Nemţii sperau să devină un hub de distribuţie pe piaţa gazelor din Europa, dar acum înarmează Ucraina în lupta cu Rusia

Unul dintre motivele pentru care Germania a ţinut mult timp cu dinţii de proiectul gazoductului rus Nord Stream 2 este că această ţeavă i-a fi adus suficiente gaze ruseşti pentru a face din cea mai mare economie europeană un jucător de categorie supergrea pe piaţa de profil internaţională. Cu atâtea gaze sub control, Germania ar fi avut puterea de a stabili preţurile. Oficialităţi ruse au asigurat că Nord Stream 2 ar fi făcut din această ţară chiar cel mai important hub de gaze din UE. Războiul dintre Rusia şi Ucraina a trezit brusc Berlinul din acest vis. Dar şi din visul înverzirii economiei cu orice preţ.

Germania a fost trezită brusc din visul de a deveni un hub major de distribuţie de gaze pe piaţa europeană cu ajutorul ruşilor, prin intermediul controversatului gazoduct Nord Stream 2, de invazia Ucrainei de către Rusia, iar acum se vede forţată să-şi modifice dramatic politicile din domeniul energiei şi să recurgă din nou la cărbune şi energie nucleară.

Germania a decis recent să suspende certificarea gazoductului rusesc Nord Stream 2 în contextul războiului din Ucraina, iar ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Nechaiev, declara recent pentru Tass că prin suspendarea acestuia, SUA lovesc în companiile germane. „Germania poate deveni cel mai important centru de distribuţie de gaze din Europa, iar acest lucru nu este pe placul tuturor“, declara acesta.

Cu ceva timp în urmă, ministrul adjunct al afacerilor externe din Ucraina, Yelena Zerkal, avertiza că NS2 ar urma să transforme Germania într-un hub european de gaze. În urma aprobării NS2, Germania ar fi dispus de cea mai mare piaţă de gaze. Iar Germania ar fi deţinut controlul complet al Europei.

Potrivit unui studiu mai vechi al Institutului Polonez al Afacerilor Externe, în urma aprobării NS2 Germania ar fi beneficiat de dublarea livrărilor directe de gaze din Rusia şi s-ar fi bucurat de un rol sporit de hub şi de puterea de stabilire a preţurilor. Aproximativ 80% din gazele furnizate Europei ar fi trecut prin Germania. Prin urmare, Germania ar fi deţinut poziţia de intermediar, în special pentru ţările central-europene.

Drept rezultat, Germania, deja un hub major de gaze în UE, ar fi devenit şi mai puternică. În anticiparea fluxurilor crescute de pe urma NS2, Germania a lansat la sfârşitul anului trecut o nouă platformă de trading de gaze, Trading Hub Europe (THE) în urma fuzionării a două huburi existente, potrivit upstreamonline.com.

Războiul a zădărnicit planurile Germaniei, iar acum aceasta se vede nevoită să semnaleze o schimbare radicală în ceea ce priveşte politicile energetice, notează Reuters.

Oficialii germani au vorbit recent de posibilitatea prelungirii duratei de funcţionare a centralelor pe cărbune, şi chiar a celor nucleare, în scopul reducerii dependenţei de gazele ruseşti.

Anterior, aceasta intenţionase să suspende treptat centralele pe cărbune până în 2030 şi să-şi închidă centralele nucleare până la finalul acestui an.

Însă într-un discurs recent, cancelarul german Olaf Scholz a precizat o cale mult mai radicală care să asigure că Germania îşi va putea acoperi necesităţile energetice în creştere şi îşi va putea reduce dependenţa de gazele ruseşti.

Pe lângă cărbune şi energie nucleară, opţiunile includ construirea a două terminale GNL şi creşterea rezervelor de gaze naturale.

#hub #gaze #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.