Nenorocirea care a lovit crunt Moldova! Sunt afectați mii de oameni: Lumea pleacă pentru un loc de trai mai bun

Rectorul Academiei de Studii Economice subliniază impactul negativ al natalității scăzute și al exodului populației

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică în creștere, marcând unul dintre cele mai accentuate ritmuri de depopulare din lume. Această realitate se reflectă în numărul redus de elevi și studenți prezenți în instituțiile de învățământ din țară, potrivit declarațiilor rectorului Academiei de Studii Economice, Alexandru Stratan. Problemele majore cu care se confruntă țara sunt natalitatea extrem de scăzută și migrația masivă a populației.

În urma unei reforme universitare, Academia de Studii Economice a preluat Institutul Național de Cercetări Economice, care include Centrul de Cercetări Demografice – singura structură din Republica Moldova care realizează prognoze demografice oficiale. Rectorul ASEM subliniază că datele oficiale evidențiază situația demografică precară a țării, întrucât tot mai mulți cetățeni moldoveni aleg să părăsească țara pentru a-și căuta un viitor mai bun în străinătate.

„Moldova este țara cu cel mai rapid ritm de depopulare. Trebuie să luăm măsuri pentru a opri această tendință. Avem două componente principale: natalitatea scăzută, deoarece numărul nașterilor este mai mic decât numărul deceselor, și migrația. Dacă în anii 2000 oamenii plecau în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bun, acum plecările sunt motivate de dorința de a avea o viață mai bună, de servicii de calitate superioară. Exodul actual cuprinde și persoane care nu fac parte din categoria celor defavorizate”, a declarat Alexandru Stratan în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Rectorul a subliniat că bugetul de stat al Republicii Moldova se confruntă cu un șoc dublu: pe de o parte, forța de muncă potențială pleacă în străinătate, iar pe de altă parte, persoanele ajunse la vârsta pensionării se întorc în țară.

„Pleacă segmentul de vârstă cuprins între 25 și 40 de ani, care este în perioada cea mai productivă. De asemenea, observăm revenirea persoanelor de peste 60 de ani, adică a celor care sunt la vârsta de pensionare. Astfel, pe de o parte, pierdem populația care poate contribui la dezvoltarea economică și poate asigura plățile sociale, iar pe de altă parte, există o presiune suplimentară atunci când se întorc doar persoanele de vârsta pensionară”, a adăugat rectorul Academiei de Studii Economice.

Populația Republicii Moldova se va reduce cu 200 mii de oameni în cinci ani, la 2,32 milioane locuitori, arată estimările făcute de FMI privind evoluția economică a Republicii Moldova.

Astfel, populația țării se va reduce treptat. În anul 2023 va fi de 2,49 milioane locuitori, în 2024 – 2,45 milioane locuitori, iar în anul 2027 – 2,32 milioane locuitori.

FMI atrage atenția că depopularea Republicii Moldova rămâne o problemă gravă pentru țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #migrație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.