Nimeni nu se aștepta la așa ceva! Păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea pentru prima dată: Au deja zece pui

Este pentru prima dată când păsările flamingo cuibăresc în Dobrogea. O colonie formată din 74 de adulți a rămas pe un lac din regiune și are 10 pui, pe care păsările îi pregătesc pentru lunga călătorie din această toamnă.

Colonia de flamingo a ajuns la Dobrogea în această primăvară. Păsările au găsit un lac din județul Constanța, unde au rămas în această vară și s-au cuibărit, pentru prima dată în România.

”De regulă, aceste păsări cuibăresc doar în condițiile în care sunt foarte multe, pentru a-și putea proteja ouăle și puii. Coloniile de păsări flamingo se pot forma și de la 60 de exemplare, așa cum este cazul celor care au ajuns în Dobrogea. Aceste înaripate sunt o specie gregară, care are roluri foarte bine stabilite. Când unii mănâncă, alții păzesc colonia, iar dacă sesizează vreun pericol, cei care stau de pază dau alarma. Inclusiv când au pui, păsările flamingo fac cu schimbul la clocitul ouălor. Păsările flamingo pot cuibări în Dobrogea, deoarece zona este prielnică. În plus, ele au cuibărit și în Ucraina fără probleme. Apa lacului este mică și păsările găsesc suficientă hrană acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, biologul Răzvan Popescu-Mirceni.

#flamingo #pui #dobrogea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi