Noi scumpiri la benzină și motorină! Prețurile au luat-o razna la pompă

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat o nouă creștere a prețurilor la carburanți în Republica Moldova, în urma monitorizării permanente a proceselor de pe bursele internaționale ale produselor petroliere. Această creștere este cauzată de mai mulți factori, inclusiv creșterea cererii regionale, stocurile globale mai reduse decât în anii precedenți și limitările capacităților rafinăriilor în raport cu cererea.

Cotația Platts la benzină a depășit pentru prima dată în 2023 nivelul de 1000 $/tonă, iar cea la motorină se apropie tot mai mult de acest prag psihologic, mai ales după o majorare de peste 100 $/tonă în ultimele două săptămâni.

Potrivit Reuters, prețul petrolului Brent a depășit 92 $/baril și a atins un nou record pentru anul 2023. Această creștere survine în contextul în care Arabia Saudită și Federația Rusă continuă politica de reducere voluntară a producției cu 1,3 milioane de barili pe zi până la sfârșitul anului, fapt accentuat de închiderea temporară a patru terminale de export de petrol din Libia din cauza unei furtuni devastatoare din estul țării.

În plus, conform informațiilor furnizate de Energy Information Administration din SUA, stocurile globale de petrol sunt așteptate să scadă cu aproape jumătate de milion de barili pe zi în a doua jumătate a anului 2023, ceea ce determină o creștere a prețurilor petrolului pe piețele internaționale.

În acest context, ANRE a anunțat că pentru ziua de mâine, 14 septembrie 2023, prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard vor fi ajustate în conformitate cu noile realități:

26,45 lei/litru – pentru benzina COR 95 (+10 bani);
23,88 lei/litru – pentru motorina standard (+13 bani).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.