Noile prețuri la produsele petroliere! Maia Sandu explică scumpirile. O soluție cu care ar putea să vină Guvernul

Numărul scumpirilor din ultima vreme la produsele petroliere s-a cam pierdut. Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri pentru ziua de marți, 14 septembrie curent. Astfel, la stațiile de benzinării din țară, șoferii vor vedea că benzina costă mai mult cu 5 bani față de acum o zi. Și deși motorina a rămas la același preț, gazul lichefiat s-a scumpit cu 20 de bani. Președinta țării, Maia Sandu, a comentat situația aseară, scrie Realitatea.md.

Deci, benzina va costa 20,83 lei per litru, iar gazul lichefiat – 12,79 lei, la fel, per litru.

Conducerea ANRE a explicat anterior că scumpirile au loc într-un context global. Aceeași versiune este susținută și de Maia Sandu. Șefa statului este de părere că scumpirea carburanților pe piața internă este cauzată de majorările care se produc la nivel mondial, iar una dintre soluțiile la care poate recurge Guvernul este să mărească veniturile cetățenilor.

„Atunci când vorbim de carburanți, s-a încercat prin această lege (n.r. care permite Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să stabilească prețurile de plafon) parțial să se rezolve, dar este și creșterea prețurilor la nivel mondial”, a explicat președinta la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată dacă urmează să ne așteptăm la scumpirea gazului, a adăugat că:

„Acest lucru trebuie să ni-l spună „Moldovagaz”, pentru că nu președintele țării negociază. Legea spune că „Moldovagaz” este instituția responsabilă. Sunt relații contractuale între două instituții și așteptăm să vedem care este aranjamentul… Există un preț de piață și o formulă deja stabilită”.

#eplicatii #scumpiri #Maia Sandu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.