Noua platformă a Băncii Centrale a Rusiei! Cum vei putea fi etichetat drept infractor financiar fără avertisment

Banca Centrală a Rusiei (CBR) lucrează la dezvoltarea unei platforme care va transmite informații către instituțiile financiare despre tranzacțiile suspecte realizate de persoane fizice, a declarat pentru RBC șeful Serviciului de Monitorizare Financiară și Control Valutar al CBR, Bogdan Șablia. Conform planurilor, acest serviciu va ajuta la identificarea „dropped-urilor” – persoane implicate în scheme de spălare ilegală de bani, cum ar fi oferirea cardurilor personale pentru tranzacții cu site-uri de droguri, cazinouri online, schimburi de criptomonede sau site-uri piratate.

În prezent, CBR poate transmite informații despre tranzacțiile suspecte doar băncii la care clientul este abonat. Noul sistem va permite partajarea acestora cu toate instituțiile financiare. Șablia a menționat că, pe baza informațiilor primite, băncile vor putea bloca cardurile și refuza deschiderea de conturi. Scopul acestui sistem este de a face utilizarea băncilor în schemele cu „dropped-urile” cât mai greu de realizat și economic neavantajoasă pentru afacerea ilegală.

În plus, persoanele incluse în baza de date a „dropped-urilor” ar putea fi investigate de autoritățile de aplicare a legii. Decizia finală privind un client va rămâne la latitudinea băncii care îl deservește. Cu toate acestea, dacă o bancă continuă să ofere servicii unui potențial „dropped”, după ce a primit informații despre acest lucru, CBR va investiga motivul pentru care a fost luată această decizie. „Dacă explicațiile sunt bine fundamentate, aceasta va fi un semnal pentru noi să verificăm din nou și să ajustăm algoritmii. Dacă observăm că banca nu utilizează informațiile din baza de date, iar prin acele carduri continuă să se efectueze operațiuni suspecte, atunci înseamnă că respectivul sistem de compliance nu este eficient”, a explicat Șablia.

În general, băncile susțin ideea creării unui sistem unic de informare despre tranzacțiile suspecte, conform răspunsurilor venite din partea unor instituții financiare importante precum Sberbank, VTB, Poșta Bank și Zenit Bank. Acest sistem ar fi deosebit de util pentru băncile mai mici, care au dificultăți în identificarea „dropped-urilor”. Cu toate acestea, participanții pe piață subliniază că, odată implementat noul sistem, ar putea exista riscul ca și clienții băncilor de bună-credință să fie suspectați de implicare în operațiuni ilegale, motiv pentru care este necesară crearea unui mecanism de reabilitare a acestora. „Este important să se ia în considerare situațiile în care persoanele sunt incluse eronat în această listă, sau din cauza unor acțiuni necugetate, cum ar fi începutul unei activități financiare independente”, a declarat Igor Dobrovolțev, șeful departamentului de monitorizare a incidentelor la Promsvyazbank (PSB).

În luna noiembrie, Banca Centrală a Rusiei a raportat primirea a mai mult de 140.000 de plângeri din partea cetățenilor care s-au confruntat cu blocarea serviciilor bancare din cauza includerii în baza de date a tranzacțiilor și conturilor suspecte. În primele nouă luni din 2024, 5.700 de clienți au solicitat ca numele lor să fie eliminate din lista neagră, de două ori mai multe față de aceeași perioadă din 2023, când numărul acestora era de 2.900. Majoritatea celor care au apelat au primit refuzuri, deoarece băncile au confirmat existența semnelor de fraudă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #platforma #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.