Noua platformă a Băncii Centrale a Rusiei! Cum vei putea fi etichetat drept infractor financiar fără avertisment

Banca Centrală a Rusiei (CBR) lucrează la dezvoltarea unei platforme care va transmite informații către instituțiile financiare despre tranzacțiile suspecte realizate de persoane fizice, a declarat pentru RBC șeful Serviciului de Monitorizare Financiară și Control Valutar al CBR, Bogdan Șablia. Conform planurilor, acest serviciu va ajuta la identificarea „dropped-urilor” – persoane implicate în scheme de spălare ilegală de bani, cum ar fi oferirea cardurilor personale pentru tranzacții cu site-uri de droguri, cazinouri online, schimburi de criptomonede sau site-uri piratate.

În prezent, CBR poate transmite informații despre tranzacțiile suspecte doar băncii la care clientul este abonat. Noul sistem va permite partajarea acestora cu toate instituțiile financiare. Șablia a menționat că, pe baza informațiilor primite, băncile vor putea bloca cardurile și refuza deschiderea de conturi. Scopul acestui sistem este de a face utilizarea băncilor în schemele cu „dropped-urile” cât mai greu de realizat și economic neavantajoasă pentru afacerea ilegală.

În plus, persoanele incluse în baza de date a „dropped-urilor” ar putea fi investigate de autoritățile de aplicare a legii. Decizia finală privind un client va rămâne la latitudinea băncii care îl deservește. Cu toate acestea, dacă o bancă continuă să ofere servicii unui potențial „dropped”, după ce a primit informații despre acest lucru, CBR va investiga motivul pentru care a fost luată această decizie. „Dacă explicațiile sunt bine fundamentate, aceasta va fi un semnal pentru noi să verificăm din nou și să ajustăm algoritmii. Dacă observăm că banca nu utilizează informațiile din baza de date, iar prin acele carduri continuă să se efectueze operațiuni suspecte, atunci înseamnă că respectivul sistem de compliance nu este eficient”, a explicat Șablia.

În general, băncile susțin ideea creării unui sistem unic de informare despre tranzacțiile suspecte, conform răspunsurilor venite din partea unor instituții financiare importante precum Sberbank, VTB, Poșta Bank și Zenit Bank. Acest sistem ar fi deosebit de util pentru băncile mai mici, care au dificultăți în identificarea „dropped-urilor”. Cu toate acestea, participanții pe piață subliniază că, odată implementat noul sistem, ar putea exista riscul ca și clienții băncilor de bună-credință să fie suspectați de implicare în operațiuni ilegale, motiv pentru care este necesară crearea unui mecanism de reabilitare a acestora. „Este important să se ia în considerare situațiile în care persoanele sunt incluse eronat în această listă, sau din cauza unor acțiuni necugetate, cum ar fi începutul unei activități financiare independente”, a declarat Igor Dobrovolțev, șeful departamentului de monitorizare a incidentelor la Promsvyazbank (PSB).

În luna noiembrie, Banca Centrală a Rusiei a raportat primirea a mai mult de 140.000 de plângeri din partea cetățenilor care s-au confruntat cu blocarea serviciilor bancare din cauza includerii în baza de date a tranzacțiilor și conturilor suspecte. În primele nouă luni din 2024, 5.700 de clienți au solicitat ca numele lor să fie eliminate din lista neagră, de două ori mai multe față de aceeași perioadă din 2023, când numărul acestora era de 2.900. Majoritatea celor care au apelat au primit refuzuri, deoarece băncile au confirmat existența semnelor de fraudă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #platforma #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.