Nu ştiu ce nu avem, dar era bine să fie! Gherțescu, despre Consiliului Concurenței: E nevoie de capacități și instruiri

Consiliul Concurenței are nevoie de condiții de muncă pentru personal, avem nevoie de întărirea capacităților și instruiri, a declarat în cadrul ședinței Comisiei economie buget și finanțe după ce deputații au audiat activitatea instituției urmare a scumpirilor carburanților dar și a monopolului pe mai multe piețe din Republica Moldova.

„Trebuie să creăm un instrument de instruire ca și oameni care vin să cunoască domeniul mai bine să fie interesați. Domeniul este foarte complex nu se predă la facultate. Pentru o experiență bună e nevoie de o perioadă de trei ani, dar foarte puțini stau atâta timp. Nu aș vrea să vorbesc doare de salarii. Trebuie să creăm un mediu motivant pentru angajați”, a punctat Gherțescu.

Potrivit lui, când angajații văd că se face ceva în consiliul și ei devin mai motivați. Or dacă anumite decizii sunt anulate de instanță este demotivant. Noi ne uităm dacă a fost influența factorului extern.

Directorul Consiliului Concurenței susține că deși mai multe persoane sesizează anumite nereguli, nimeni nu sesizează instituția. Un exemplu este situația de pe piața produselor petroliere. „Or noi ne-am adresat ca să depună o sesizare să ne spună ce anume a depistat, nu am primit niciun răspuns”.

Consililul Concureneței a fost acuat de nenumărate ori de inactivitate, în timp ce monopoliștii dictau regula pieției și majorau prețurile după bunul lor plac.

Deputații de la Comisia economie buget și finanțe au spus că vor audita raportul instituției în parlament și le-au recomandat celor de la Consiliul Concureneței să colaboreze cu Serviciul Fiscal și cu ANRE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sesizări #activitate #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.