Nucile moldovenești au ajuns să se vândă în magazinul Grădinii Botanice regale din Stockholm

Ambasadoarea Moldovei în Suedia, Liliana Guțan, anunță cu entuziasm lansarea unui proiect unic în colaborare cu Grădina Botanică Regală Rosendal din zona centrală a Stockholm-ului. Insula Djurgården găzduiește acest proiect ce aduce laolaltă tradiția istorică și cultura horticulturii suedeze și inovația din Republica Moldova.

Istoria Grădinii Rosendal se întinde înapoi în secolul al XVIII-lea, iar de la înființarea sa în 1861, a devenit un centru vital pentru cultivarea și horticultura suedeze. Astăzi, sub gestionarea Fundației Grădinii Rosendal, proiectul se dedică grădinăritului biodinamic și comercial, promovând un stil de viață integrat cu natura.

„Misiunea proiectului Rosendal include activități menite să crească cunoștințele și interesul pentru grădinăritul peisagistic. Grădina devine un model și o sursă de inspirație, cu accent pe conceptul „de la fermă la furculiță”. Recoltele locale de legume, plante aromatice, flori și fructe sunt folosite în cafeneaua și brutăria cu cuptor pe lemne, ambele bucurându-se de o popularitate remarcabilă”, spune ambasadoarea.

Într-un efort de a aduce Moldova mai aproape de această filosofie și experiență de afacere inovatoare, au fost introduse nuci ecologice moldovenești în oferta specială a Grădinii Rosendal. Astfel, cetățenii din Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda pot achiziționa 150 de grame de nuci din Moldova la prețul de 55 de coroane suedeze (aproximativ 5 euro).

Proiectul nu se oprește aici, căutând parteneri interesați să sprijine aducerea conceptului Grădinii Botanice Regale Rosendal în Moldova. Obiectivul este să se construiască o colaborare frumoasă care să promoveze transparența, sustenabilitatea și calitatea, consolidând legăturile dintre natură, producătorii agricoli și consumatori într-un mod inovator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.