Nucile moldovenești au ajuns să se vândă în magazinul Grădinii Botanice regale din Stockholm

Ambasadoarea Moldovei în Suedia, Liliana Guțan, anunță cu entuziasm lansarea unui proiect unic în colaborare cu Grădina Botanică Regală Rosendal din zona centrală a Stockholm-ului. Insula Djurgården găzduiește acest proiect ce aduce laolaltă tradiția istorică și cultura horticulturii suedeze și inovația din Republica Moldova.

Istoria Grădinii Rosendal se întinde înapoi în secolul al XVIII-lea, iar de la înființarea sa în 1861, a devenit un centru vital pentru cultivarea și horticultura suedeze. Astăzi, sub gestionarea Fundației Grădinii Rosendal, proiectul se dedică grădinăritului biodinamic și comercial, promovând un stil de viață integrat cu natura.

„Misiunea proiectului Rosendal include activități menite să crească cunoștințele și interesul pentru grădinăritul peisagistic. Grădina devine un model și o sursă de inspirație, cu accent pe conceptul „de la fermă la furculiță”. Recoltele locale de legume, plante aromatice, flori și fructe sunt folosite în cafeneaua și brutăria cu cuptor pe lemne, ambele bucurându-se de o popularitate remarcabilă”, spune ambasadoarea.

Într-un efort de a aduce Moldova mai aproape de această filosofie și experiență de afacere inovatoare, au fost introduse nuci ecologice moldovenești în oferta specială a Grădinii Rosendal. Astfel, cetățenii din Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda pot achiziționa 150 de grame de nuci din Moldova la prețul de 55 de coroane suedeze (aproximativ 5 euro).

Proiectul nu se oprește aici, căutând parteneri interesați să sprijine aducerea conceptului Grădinii Botanice Regale Rosendal în Moldova. Obiectivul este să se construiască o colaborare frumoasă care să promoveze transparența, sustenabilitatea și calitatea, consolidând legăturile dintre natură, producătorii agricoli și consumatori într-un mod inovator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.