Numărul celor foarte bogaţi, cu active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu 300 de persoane

Avuţia mondială totală a urcat cu 10,3% anul trecut, ajungând la 473.000 miliarde de dolari, în special în urma boom-ului de pe pieţele bursiere, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report, transmite DPA.

Potrivit sursei citate, aceasta este cea mai mare creştere de peste un deceniu. Numărul celor foarte bogaţi, definiţi de BCG ca având active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu aproximativ 300 de persoane.

Clubul celor foarte bogaţi este dominat de Statele Unite (25.800), China (8.500) şi Germania.

Pe plan global, aproximativ 69.000 de persoane foarte bogate deţin 15% din activele financiare investibile.

Activele corporale, care includ proprietăţi imobiliare, lucrări de artă şi aur, au crescut în valoare cu 11% anul trecut, ajungând la 13.000 miliarde de dolari.

În pofida consecinţelor economice ale războiului in Ucraina, raportul BCG estimează continuarea creşterii avuţiei mondiale, în special în Asia.

Dacă războiul se încheie în 2022, avuţia mondială ar urma să crească anual cu 5,3%, până în 2026. Dacă războiul continuă şi sancţiunile sunt extinse sau prelungite, creşterea va fi de 5%.

#avuție #cei mai bogati #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.